JUSTIȚIE. Cristina Chiriac, actuala șefă a DNA Iași, este propusă pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul în care superiorul său, Marius Voineag, a fost nominalizat pentru funcția de adjunct al procurorului general al României.
Magistratul conduce structura teritorială a DNA din 2022. Potrivit ultimului raport de activitate, în anul 2025, la nivelul DNA Iași au fost soluționate 102 dosare dintr-un total de 289. Dintre acestea, doar 3 au fost finalizate prin rechizitoriu, iar 8 prin acorduri de recunoaștere a vinovăției. Raportul instituției indică o scădere semnificativă a ponderii cauzelor trimise în judecată față de anul anterior.
În motivarea nominalizării, ministrul Justiției Radu Marinescu a evidențiat experiența profesională a procuroarei, capacitatea managerială și utilizarea instrumentelor moderne în activitatea de urmărire penală. Acesta a susținut că experiența acumulată în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA reprezintă un atu pentru conducerea Parchetului General.
Parcurs profesional accelerat
Numită procuror în 2012 de fostul președinte Traian Băsescu, Cristina Chiriac și-a început activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, apoi a activat la parchetele din Vaslui. În 2015, după doar câțiva ani în sistem, a fost delegată la DIICOT Vaslui, iar ulterior la DNA Iași, fără a activa la un parchet de pe lângă tribunal, etapă considerată în mod obișnuit următorul nivel în ierarhia profesională.
Controversa „Onilă”
Un episod din 2017 continuă să ridice semne de întrebare. Cristina Chiriac a fost acuzată că, într-un dosar de șantaj în care era implicat fostul episcop al Hușilor, Cornel Onilă, nu ar fi transmis probe video care ar fi indicat posibile fapte de abuz sexual și nu ar fi disjuns cauza către unitatea competentă. Ancheta care a dus ulterior la condamnarea lui Onilă a fost reluată după o investigație realizată de platforma Să fie lumină.
Un fost polițist judiciar din cadrul DNA Iași a depus o plângere împotriva procuroarei, invocând omisiunea sesizării și favorizarea infractorului, însă fără consecințe juridice. Până în prezent, Cristina Chiriac nu a oferit explicații publice privind aceste acuzații.
Declarația de avere și suma de un milion de euro
În declarația de avere depusă în 2024, Cristina Chiriac a menționat 13 conturi bancare și un depozit în valoare de un milion de euro, deschis în 2022. Suma nu apărea în documentul depus anterior. Surse din DNA au invocat o posibilă eroare de completare, în condițiile în care declarațiile de avere reprezintă acte oficiale.
Procuroarea este căsătorită cu judecătorul Adrian Chiriac, vicepreședinte al Curții de Apel Iași. Cei doi dețin un apartament în Iași și cote-părți din terenuri și proprietăți în județul Vaslui. În 2023, potrivit declarației publicate în 2024, Cristina Chiriac a înregistrat venituri totale de 316.083 de lei.
Tandemul Voineag-Chiriac și prioritățile manageriale
Nominalizarea vine în contextul în care Marius Voineag, actualul șef al DNA, a susținut în repetate rânduri necesitatea extinderii utilizării acordurilor de recunoaștere a vinovăției, argumentând eficiența și costurile reduse ale acestora. Strategiile manageriale prezentate de cei doi au fost descrise ca având puncte comune.
Mandatul lui Voineag la conducerea DNA a fost marcat de controverse, inclusiv acuzații privind solicitarea raportării unor măsuri de supraveghere din dosare și presiuni interne semnalate de procurori, între care și Laura Deriuș. De asemenea, investigații jurnalistice realizate de Rise Project și documentarul Recorder „Justiție capturată” au adus în spațiul public acuzații privind blocarea unor anchete și investiții imobiliare controversate. Voineag a respins acuzațiile.
Zăpodeni, comuna din Vaslui care leagă nume importante din magistratură și din familia prezidențială
Mirabela Grădinaru, născută în 1984, are rădăcini în Zăpodeni, județul Vaslui, localitatea de origine a mamei sale. Mama acesteia a fost învățătoare în comună timp de mai mulți ani, iar bunica a locuit în sat până la decesul din 2025. Familia a păstrat legături constante cu zona, inclusiv prin vizite frecvente la biserica din Zăpodeni, unde au fost prezenți atât Mirabela Grădinaru, cât și Nicușor Dan.
Tot din Zăpodeni provine și Cristina Chiriac, actual procuror-șef al DNA Iași, magistrat aflat în discuție pentru conducerea Parchetului General. Potrivit informațiilor publice, aceasta deține în localitate proprietăți moștenite din familie.
În același timp, Nicolae Andrei Solomon, adjunct al procurorului general al României și vehiculat pentru una dintre conducerile marilor parchete, este originar din aceeași comună. Conform relatărilor din presă, el este și nașul de cununie al Cristinei Chiriac.
Comuna Zăpodeni are sub 4.000 de locuitori, ceea ce face ca apariția mai multor persoane publice cu rădăcini în același loc să ridice inevitabil întrebări privind posibile conexiuni, fie ele de familie, vecinătate sau cunoștință veche.
Surse apropiate situației susțin că bunicul Mirabelei Grădinaru ar fi fost fratele bunicii Cristinei Chiriac, ceea ce ar indica o legătură de rudenie între cele două familii.
