FINANCIAR. Statul român se confruntă cu o povară financiară majoră în urma miilor de procese intentate de angajații din justiție, ajungând să datoreze sume de ordinul miliardelor de euro către magistrați și personal auxiliar. Situația a fost generată de un fenomen descris de Curtea de Conturi drept unul fără precedent.
Recent, Guvernul a decis să redirecționeze o parte din fondurile destinate achitării restanțelor salariale din sistemul judiciar pentru a acoperi cheltuieli legate de un pachet social susținut de PSD, destinat persoanelor vulnerabile. Banii proveneau din bugetul alocat Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind destinați plății unor majorări salariale câștigate în instanță.
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat că instituția analizează situația și va lua o decizie după clarificarea cadrului legal. Până în prezent, nici Guvernul, nici ICCJ nu au oferit o situație actualizată a sumelor restante.
Problema își are rădăcinile într-o aplicare neuniformă a legislației salariale. Începând cu 2018, valoarea de referință sectorială, cunoscută ca VRS, a fost utilizată diferit în calculul salariilor, ceea ce a generat diferențe semnificative între angajați cu funcții similare. Astfel, unii au fost remunerați raportat la 605 lei, iar alții la aproximativ 484 lei.
Această discrepanță a declanșat un val masiv de acțiuni în instanță. În total, peste 20.000 de procese au fost deschise de magistrați, care au cerut recalcularea salariilor și plata diferențelor, inclusiv penalități.
În 2023, conducerea instanței supreme și procurorul general al României au decis uniformizarea salariilor, stabilind recalcularea retroactivă pe ultimii cinci ani la nivelul VRS de 605 lei. Măsura a dus la creșteri salariale de aproximativ 25% pentru cei afectați.
Conform declarațiilor premierului Ilie Bolojan, statul a fost obligat să achite aproximativ 10 miliarde de lei, adică circa 2 miliarde de euro, prin hotărâri judecătorești definitive. În plus, există în continuare sume restante semnificative și noi decizii care urmează să fie puse în aplicare.
Datele transmise în 2025 de Ministerul de Finanțe indică faptul că statul mai are de plătit încă 10,6 miliarde de lei către angajații din justiție. Aceste obligații au fost eșalonate până în anul 2029, cu plăți anuale de aproximativ 1,6-1,7 miliarde de lei.
Originea acestor probleme datează încă din 2006, când sistemul de salarizare introdus de Guvernul Tăriceanu nu a fost aplicat unitar. Situația s-a repetat și după adoptarea legii salarizării unitare în 2017, sub Guvernul Grindeanu, ceea ce a amplificat nemulțumirile și a dus la noi procese.
Potrivit Curții de Conturi, amploarea litigiilor salariale din justiție a atins un nivel record. La finalul anului 2023, erau încă în curs de soluționare peste 3.400 de dosare în care Înalta Curte de Casație și Justiție era parte.
Problema evidențiază un sistem de salarizare imprevizibil, cu impact major asupra bugetului public, generând costuri pe care statul nu le poate anticipa cu exactitate de la un an la altul.
