JUSTIȚIE. Tensiunile dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au escaladat, după ce instanța supremă a transmis un avertisment ferm privind recuperarea unor drepturi salariale restante. Decizia autorităților de a amâna aceste plăți a generat reacții dure din partea magistraților, care iau în calcul acțiuni în instanță.
Conducerea ÎCCJ, în frunte cu Lia Savonea, a anunțat că instituția este pregătită să dea în judecată Guvernul pentru recuperarea sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Reacția vine după ce coaliția de guvernare, în urma negocierilor dintre premierul Ilie Bolojan și liderii PSD, a decis redirecționarea unei părți din fondurile destinate acestor plăți către un pachet social.
Inițial, proiectul de buget elaborat de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte de Casație și Justiție în 2026, bani care urmau să acopere inclusiv restanțele salariale rezultate din decizii judecătorești. Ulterior, o parte din aceste sume a fost diminuată, fiind alocată pentru măsuri sociale.
Reprezentanții ÎCCJ acuză că această decizie încalcă obligația statului de a respecta hotărârile definitive ale instanțelor și semnalează o practică repetată de amânare a plăților. Potrivit instituției, executarea acestor decizii nu este opțională și nu poate fi făcută discreționar.
Instanța supremă subliniază că drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești sunt creanțe certe, protejate de lege, iar întârzierea repetată a plății acestora afectează principiile statului de drept și securitatea juridică.
În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de ordonator principal de credite pentru sistemul judiciar, anunță că va iniția toate demersurile legale necesare pentru a obliga Guvernul României să respecte aceste obligații. Printre măsurile luate în calcul se află și deschiderea unor noi procese în instanță.
Reprezentanții instanței transmit că respectarea hotărârilor judecătorești este o obligație constituțională, iar continuarea amânărilor ar putea avea consecințe grave asupra funcționării sistemului juridic și asupra încrederii în instituțiile statului.
