PREȚURI. Prețurile unor alimente, în special pâine, produse de panificație, lactate și mezeluri, ar putea înregistra majorări de 8–10% până la sfârșitul anului, pe fondul costurilor ridicate cu energia și transportul, a declarat vineri Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR).
Vicepreședintele ANCMMR a precizat că produsele cu o componentă energetică mai mare vor înregistra majorări mai consistente. Exemplele principale sunt pâinea și produsele de panificație, care presupun coacere pe cuptoare electrice sau pe gaz, transport dificil și volum mare, ceea ce crește semnificativ costul pe unitate.
„În perioada următoare ne așteptăm la creșteri mai mari pentru produsele cu componentă energetică ridicată. Pâinea și produsele de panificație vor avea, probabil, o creștere de 8% până la sfârșitul anului. Aceeași tendință se va observa și în industria de lactate și mezeluri, până la 10%”, a explicat Feliciu Paraschiv, proprietar al lanțului de magazine Paco Supermarkets și vicepreședinte ANCMMR.
În prezent, principala presiune asupra prețurilor nu mai provine din lanțurile de aprovizionare sau costurile logistice, ci din creșterea costurilor cu energia, care afectează direct producția și transportul alimentelor.
Potrivit lui Paraschiv, în prima jumătate a anului consumul va rămâne redus, iar salariile vor fi sub presiune, afectând puterea de cumpărare. Cu toate acestea, există și oportunități: exporturile românești de carne de pasăre au crescut în 2025 cu 50% în volum și 77% în valoare, ceea ce ar putea transforma România într-un pol de aprovizionare pentru Europa, similar Poloniei pentru mere.
Creșterea prețurilor nu este generată doar de inflația internă, ci și de majorarea cotațiilor la petrol, care afectează costul combustibilului și implicit transportul și producția agricolă.
Laurian Lungu, co-fondator al Consilium Policy Advisors Group (CPAG), a precizat că statul ar putea reduce impactul asupra consumatorilor printr-un mecanism temporar de plafonare a prețurilor la combustibili, astfel încât costul șocului să fie împărțit între stat, companii și consumatori.
Lungu a explicat că, fără intervenție, costul este absorbit aproape integral de către consumatori. Printre scenariile analizate se numără: lipsa intervenției statului, sprijin selectiv, reducerea accizelor sau plafonarea temporară a prețurilor. La un preț al petrolului de 85 $/baril, acest mecanism ar costa statul aproximativ 0,2% din PIB pe durata unui an, oferind protecție economiei și limitând șocul inflaționist.
„Dacă inflația și anticipațiile inflaționiste vor crește, ratele dobânzilor și riscul de țară vor crește, majorând costurile cu împrumuturile și alte cheltuieli”, a adăugat Laurian Lungu.
