JUSTIȚIE. Înalta Curte de Casație și Justiție a inițiat o acțiune în instanță împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor , acuzând un refuz nejustificat de alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale restante câștigate de magistrați prin hotărâri definitive.
Demersul vine în contextul în care statul are obligația de a plăti aproximativ 2 miliarde de euro reprezentând diferențe salariale, sume stabilitate în următoarele procese intentate de-a lungul anilor. Acestea plăți au fost eșalonate, însă pentru anul 2026 Guvernul a decis amânarea lor, redirecționarea resurselor către măsuri sociale destinate persoanelor vulnerabile.
Instituția condusă de Lia Savonea critică această decizie, considerând că ea afectează grav respectarea statului de drept. Reprezentanții instanței supreme susțin că Executivul a adoptat în mod repetat măsuri care limitează drepturile judecătorilor și ignoră obligația legală de a pune în aplicare hotărârile judecătorești definitive.
În comunicatul transmis, Înalta Curte subliniază că executarea deciziilor instanțelor nu este opțională și nu poate fi amânată sau aplicată selectiv. Oficialii atrag atenția că practica de reeșalonare unilaterală a plăților de către stat, în calitate de debitor, ridică semne serioase de întrebare privind respectarea cadrului legal.
De asemenea, instituția afirmă că nu poate accepta ca hotărârile judecătorești să fie tratate ca simple opțiuni, aceste obligații constituționale și internaționale ale statului român. În plus, drepturile de stabilitate prin aceste decizii sunt considerate create certe, iar amânarea repetată a plăților afectează direct dreptul de proprietate al magistraților.
În procesul deschis la Curtea de Apel București, instanța supremă formulează patru cereri principale. Prima vizează obligațiile să asigure integral fondurile necesare pentru plata restanțelor scadente în 2026. A doua solicită adoptarea tuturor lor bugetare necesare, inclusiv eventuale rectificări, pentru acoperirea sumelor datorate.
Totodată, Înalta Curte cere stabilirea unui termen maxim de 10 zile pentru executarea obligațiilor și aplicarea unor sancțiuni financiare în cazul întârzierilor, inclusiv amenzi zilnice pentru persoanele responsabile, respectiv ministrul finanțelor și prim-ministrul. În plus, solicită penalități de 2% pentru fiecare zi de întârziere.
Principalul argument invocat în acțiunea de refuzul autorităților de a include în bugetul pe 2026 sumele deja reeșalonate, deși acestea erau necesare ca obligatorii prin acte normative anterioare. Potrivit instanței, statul nu are dreptul de a decide discreționar dacă plătește sau nu aceste obligații.
Reprezentanții Înaltei Curți avertizează că această situație afectează drepturile patrimoniale ale judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de peste un deceniu și subminează principiile fundamentale ale statului de drept.
Contextul este amplificat de numărul mare de litigii generate de problema salarizării sistemului judiciar. Premierul Ilie Bolojan a declarat că, îni ani, au fost înregistrate peste 20.000 de procese privind ultimele drepturi salariale, cauzate de neclarități legislative și de aplicare a neunității legii.
În urma acestor acțiuni, statul a fost obligat să plătească aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a circa 2 miliarde de euro. Plățile au fost eșalonate până în anul 2029, cu sumă anuală de aproximativ 1,6–1,7 miliarde de lei.
Problemele au originea încă din 2006, când sistemul de salarizare introduce Guvernul Tăriceanu nu a fost aplicat uniform. Diferențele de calcul au dus la primele procese câștigate de magistrați. Situația a continuat și după adoptarea legii salarizării unitare din 2017, în timpul Guvernului Grindeanu, când au apărut noi discrepanțe.
În 2023, autoritățile judiciare au încercat uniformizarea salariilor prin majorarea valorii de referință, măsură aplicată retroactiv, ceea ce a generat recalculări și noi obligații de plată pentru stat.
Potrivit Curții de Conturi, fenomenul litigiilor salariale din justiție a atins proporții fără precedent, cu mii de dosare aflate încă pe rolul instanțelor.
