AVERTISMENT. Organizația Națiunilor Unite (ONU) atrage atenția că omenirea consumă apa dulce mult mai rapid decât se poate regenera, riscând un faliment hidric global care ar putea deveni ireversibil.
Potrivit unui nou raport al Institutului Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate, rezervele de apă subterană se epuizează într-un ritm alarmant. Aceasta nu mai reprezintă o problemă locală, ci o schimbare structurală la nivel mondial.
Cifrele sunt îngrijorătoare: aproximativ 4 miliarde de oameni se confruntă cu lipsa apei cel puțin o lună pe an, iar 3 din 4 locuitori ai planetei trăiesc în țări afectate de penurie de apă, poluare sau secetă extremă.
Raportul folosește o analogie financiară: râurile și precipitațiile sunt precum un „cont curent”, iar apele subterane și ghețarii reprezintă „economiile pe termen lung”. Problema este că le epuizăm pe ambele mult mai repede decât se pot reîncărca. Se estimează că 70% din acviferele majore ale lumii sunt în scădere, iar o parte din aceste pierderi ar putea fi definitive.
Efectele se văd deja în multe regiuni: în Turcia au apărut sute de doline din cauza pompării excesive a apei subterane, iar în China furtunile de praf din zonele deșertificate cauzează pagube serioase și chiar pierderi de vieți omenești. Extinderea agriculturii în zone aride și creșterea temperaturilor agravează situația.
Lipsa apei nu afectează doar mediul, ci și societățile întregi. Agricultura este lovită cel mai puternic, ceea ce duce la pierderea locurilor de muncă și la tensiuni sociale. Expertul Kaveh Madani subliniază că nu mai este vorba doar de o „criză” temporară, ci de o stare persistentă care necesită reducerea cererii de apă și adaptări majore.
În România, fenomenul se manifestă prin secete pedologice severe care au afectat grav producțiile agricole în 2024, mai ales în sudul țării, unde se observă semne de deșertificare. Orașe precum Curtea de Argeș au trecut recent prin crize acute de apă potabilă, iar golirea Barajului Vidraru a scos la iveală vulnerabilitatea infrastructurii de alimentare cu apă.
ONU avertizează că, fără măsuri urgente de gestionare și reducere a consumului, „falimentul hidric” va deveni o realitate cu consecințe grave asupra securității alimentare, economiei și stabilității sociale la nivel global.
