POLITIC. Criza politică din România s-a accentuat în luna aprilie 2026, după retragerea miniștrilor PSD din Guvern. În acest context, specialiștii susțin că demiterea Executivului poate avea loc doar printr-o moțiune de cenzură, însă calculele parlamentare sunt departe de a fi simple.
În actualul Parlament, format din 463 de aleși, respectiv 330 de deputați și 133 de senatori, este nevoie de o majoritate absolută de 232 de voturi pentru a decide soarta Guvernului. Problema majoră este că niciuna dintre taberele politice implicate nu dispune de suficiente voturi pentru a controla situația.
Moțiunea de cenzură reprezintă principala cale de demitere a Guvernului, conform articolului 113 din Constituție. Pentru inițierea acesteia sunt necesare 116 semnături, adică o pătrime din numărul total al parlamentarilor. Pentru adoptare, însă, sunt obligatorii 232 de voturi.
Liderul AUR, George Simion, a anunțat că formațiunea va încerca depunerea unei moțiuni în luna mai și că va susține orice inițiativă care duce la schimbarea Executivului. Reprezentanții partidului spun că se bazează pe sprijinul propriilor parlamentari, dar și pe voturile altor formațiuni din opoziție.
În prezent, AUR deține 90 de parlamentari, iar împreună cu SOS România, POT, PACE și neafiliații ar putea ajunge la aproximativ 152 de voturi. Acest număr este suficient pentru declanșarea moțiunii, dar insuficient pentru demiterea Guvernului.
De cealaltă parte, PSD nu a anunțat oficial o astfel de inițiativă, însă există semnale că ar putea începe strângerea de semnături. Vicepremierul demisionar Marian Neacșu a sugerat că plecarea secretarilor de stat este legată de o viitoare moțiune, iar liderul partidului, Sorin Grindeanu, a confirmat că varianta este luată în calcul.
Singur, PSD ar avea aproximativ 130 de voturi. Chiar și în scenariul în care ar primi sprijinul altor grupuri parlamentare, totalul ar ajunge la circa 198 de voturi, cu 34 mai puțin decât pragul necesar pentru căderea Guvernului.
Între timp, grupul PACE a lansat deja propria moțiune de cenzură și încearcă să atragă sprijin politic pentru acest demers. Reprezentanții săi susțin că vor susține orice inițiativă care duce la demiterea Executivului, dar refuză să semneze „cec în alb” fără garanții privind direcția politică.
Pe de altă parte, actualul premier, Ilie Bolojan, are nevoie de un nou vot de încredere pentru a rămâne în funcție după modificarea structurii politice a Guvernului. Acesta se bazează pe aproximativ 181 de voturi din partea PNL, USR, UDMR și a minorităților, însă îi lipsesc încă 51 de voturi pentru a obține majoritatea necesară.
Situația este complicată și de numeroasele migrații politice din Parlament. De la începutul legislaturii, mai multe grupuri s-au reorganizat sau au dispărut, iar parlamentarii au trecut de la un partid la altul. PSD a reușit să atragă cei mai mulți membri, în timp ce PNL și AUR au înregistrat fluctuații mai mici.
În plus, apariția unor noi grupuri, precum „Uniți pentru România”, format din foști membri POT, adaugă un element suplimentar de incertitudine, deoarece aceste formațiuni nu și-au declarat încă susținerea pentru vreo tabără.
În concluzie, deși există mai multe inițiative pentru schimbarea Guvernului, lipsa unei majorități clare în Parlament face ca deznodământul crizei politice să rămână incert, iar negocierile dintre partide să devină decisive în perioada următoare.
