RĂZBOI. Administrația condusă de Donald Trump a decis să nu mai aloce fonduri pentru sprijinul Ucraina în bugetul militar al Statele Unite ale Americii pentru anul 2027, deși acesta ajunge la un nivel uriaș de 1,5 trilioane de dolari. Niciun ban nu este prevăzut pentru programul USAI, Inițiativa de asistență pentru securitatea Ucrainei.
De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump l-a criticat constant pe fostul lider american, Joe Biden, acuzându-l că a direcționat sume prea mari către Kiev în războiul cu Rusia, condusă de Vladimir Putin.
„Biden a părut ca un prost și a dat mult din ce aveam noi Ucrainei. Și a cheltuit 350 de miliarde de dolari. Noi nu facem asta”, a transmis Donald Trump.
Fostul președinte a susținut și că Uniunea Europeană ar fi compensat financiar aceste cheltuieli, lucru pe care îl contestă datele oficiale. În realitate, în timpul administrației Joe Biden, sprijinul total pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 208 miliarde de dolari.
După izbucnirea invaziei ruse din februarie 2022, Ucraina a devenit cel mai mare beneficiar de ajutor extern american, o situație fără precedent de la celebrul Planul Marshall. Din această sumă, aproximativ 175 de miliarde de dolari au fost aprobate prin cinci pachete legislative majore, ultimul adoptat în aprilie 2024.
Pe lângă aceste fonduri, la finalul anului 2024, SUA au acordat Kievului un împrumut de 20 de miliarde de dolari, gestionat prin Banca Mondială, care urma să fie rambursat din dobânzile generate de activele rusești înghețate.
Analizele arată însă că nu toți banii au ajuns direct la guvernul ucrainean. Potrivit Institutul Kiel pentru Economia Mondială, circa 127 de miliarde de dolari au sprijinit efectiv Ucraina, restul fiind utilizați pentru operațiuni militare americane în Europa sau pentru alte state din regiune.
O parte semnificativă a fondurilor a fost cheltuită chiar în interiorul SUA, prin finanțarea industriei de apărare. Fabrici și muncitori americani au produs armament destinat fie livrării către Ucraina, fie refacerii stocurilor Pentagonului. O analiză a American Enterprise Institute arată că aceste cheltuieli au susținut producția militară în peste 70 de orașe americane.
Între timp, numeroase state din NATO și Uniunea Europeană au contribuit la rândul lor cu ajutoare consistente. După 2025, Europa a ajuns chiar să depășească SUA în volumul total al sprijinului oferit Ucrainei.
De la instalarea lui Donald Trump în ianuarie 2025, nu a mai fost adoptată nicio lege pentru un nou ajutor major. Cu toate acestea, livrările aprobate anterior au continuat, chiar dacă unele au fost temporar suspendate. Până la finalul anului 2025, aproximativ 58% din fondurile alocate fuseseră efectiv plătite.
În paralel, administrația Trump a permis furnizarea indirectă de armament printr-un mecanism numit Lista de Cerințe Prioritare pentru Ucraina, prin care aliații NATO cumpără echipamente americane și le transferă ulterior Kievului. Printre acestea se numără și sisteme avansate precum rachetele Patriot.
Schimbarea de direcție este evidentă și la nivel politic. Dacă administrația Joe Biden considera invazia rusă o amenințare directă la adresa securității euroatlantice, Donald Trump a adoptat o poziție diferită, acuzând Ucraina că prelungește conflictul și prezentându-se drept mediator în vederea unui acord de pace.
În timpul mandatului precedent, SUA au livrat inclusiv rachete ATACMS, capabile să lovească ținte la peste 300 de kilometri. Utilizarea acestora pe teritoriul rus a fost inițial restricționată, apoi permisă. Ulterior, administrația Trump a limitat din nou anumite utilizări și a refuzat, în final, furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk, solicitate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
