FONDURI. Guvernul socialist condus de Pedro Sánchez se află în centrul unui nou scandal european după ce Curtea de Conturi a Spaniei a constatat redirecționarea a peste 10 miliarde de euro din fondurile NextGenerationEU (PNRR-ul spaniol) către cheltuieli curente, în loc de investițiile și reformele pentru care erau destinați.
Conform documentelor oficiale și rapoartelor publicate de presa spaniolă (inclusiv El Mundo), sume importante au fost direcționate spre pensii, venit minim garantat și alte ajutoare sociale. Banii au acoperit astfel deficitul bugetar și promisiuni electorale, în detrimentul tranziției verzi, digitalizării, infrastructurii și proiectelor de modernizare economică.
Deturnare confirmată oficial
Curtea de Conturi spaniolă a identificat clar aceste redirecționări: aproximativ 2,39 miliarde euro în 2024 și încă 8,5 miliarde euro în 2025. Fondurile au intrat în contul unic al Trezoreriei și au fost folosite pentru cheltuieli curente, deși regulile Uniunii Europene prevăd utilizarea strictă pentru reforme și investiții.
Acești bani provin din datoria comună a UE, adică împrumuturi garantate de toate statele membre, inclusiv România, care vor fi rambursate de generațiile viitoare.
Probleme la nivel european
Situația din Spania nu este izolată. Curtea Europeană de Conturi, în raportul din 6 mai 2026, a atras atenția că nu se poate urmări cu exactitate modul în care au fost cheltuiți 677 de miliarde de euro din NextGenerationEU. Lipsa de transparență ridică semne serioase de întrebare privind posibile deturnări masive la nivelul mai multor state membre.
Implicații și reacții
Deturnarea de fonduri europene reprezintă o infracțiune care intră în competența Parchetului European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi. Specialiștii atrag atenția că ar trebui demarate anchete rapide, cu posibile amenzi, confiscări de bunuri și obligația de restituire a sumelor plus penalități.
Statul spaniol are obligația legală să recupereze banii deturnați și să îi returneze Comisiei Europene. În caz contrar, Bruxelles-ul poate aplica corecții financiare, reducând plățile viitoare către Spania.
Criticii susțin că astfel de practici subminează încrederea în mecanismele de datorie comună a UE și arată riscurile extinderii acestora. Mulți analiști cer returnarea suveranității fiscale către guvernele naționale și oprirea noilor programe de împrumuturi comune (cum ar fi SAFE sau alte pachete de ajutor).
România, care a primit și ea sume importante din PNRR, ar putea fi supusă în curând unor controale similare, mai ales că au existat deja semnale privind cheltuieli mari pe consultanță în detrimentul proiectelor concrete de infrastructură.
