APĂRARE. Incidentul care a zguduit Galațiul a readus în prim-plan o problemă majoră de securitate pentru România și NATO. În urma atacurilor cu drone și rachete din apropierea graniței, experții militari discută acum despre o schimbare radicală de abordare: neutralizarea amenințărilor rusești înainte ca acestea să intre în spațiul aerian românesc.
Potrivit unei analize urgente realizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), susținută și de specialiști militari români, una dintre cele mai eficiente soluții ar fi ca Armata Română să poată intercepta dronele și rachetele în spațiul aerian al Ucrainei sau al Republicii Moldova, înainte ca acestea să se apropie de teritoriul național.
De ce nu au putut interveni avioanele F-16
În noaptea incidentului care a afectat Galațiul, avioanele F-16 românești au monitorizat traiectoria unei drone Geran-2 fără a putea interveni direct. Motivul invocat de Ministerul Apărării Naționale a fost cadrul legislativ actual, care nu permite deschiderea focului în timp de pace atunci când există riscul ca resturile rezultate din interceptare să cadă pe teritoriul unui stat vecin.
Această limitare este considerată acum una dintre vulnerabilitățile majore ale sistemului de apărare, în contextul intensificării atacurilor rusești din apropierea frontierelor NATO.
ISW propune acorduri speciale cu Ucraina și Republica Moldova
Experții americani de la ISW recomandă NATO să negocieze acorduri de apărare aeriană cu Kievul și Chișinăul, astfel încât România să primească dreptul legal de a intercepta ținte aeriene aflate încă dincolo de graniță, atunci când acestea reprezintă o amenințare iminentă pentru teritoriul românesc.
Conform analizei, măsura ar reprezenta o formă legitimă de autoapărare și ar permite reacții rapide împotriva dronelor și rachetelor lansate de Rusia, indiferent dacă acestea pătrund accidental sau intenționat în apropierea spațiului NATO.
Specialiștii avertizează că actualul model defensiv riscă să lase statele aflate pe flancul estic expuse unor incidente similare celui de la Galați, motiv pentru care este necesară adaptarea urgentă a regulilor de angajare.
Iulian Chifu: „Nu te poți apăra eficient doar din interiorul granițelor”
Analistul militar Iulian Chifu consideră că extinderea razei de acțiune a sistemelor antiaeriene este o necesitate operațională și nu doar o temă de dezbatere teoretică.
Acesta susține că, în momentul în care o dronă sau o rachetă se îndreaptă clar spre România și impactul devine iminent, ea trebuie tratată drept o amenințare directă și neutralizată imediat.
În opinia sa, anunțarea publică a unei astfel de politici ar avea și un puternic efect de descurajare asupra forțelor ruse, care coordonează atacurile din zona Mării Negre.
Chifu amintește că Ucraina a solicitat în repetate rânduri statelor NATO vecine să contribuie la apărarea aeriană a unor regiuni din vestul țării, tocmai pentru a reduce riscurile pentru populația civilă și pentru statele aliate.
Potrivit expertului, limitarea acțiunilor exclusiv la interiorul teritoriului național reprezintă o problemă tehnică și tactică ce poate fi rezolvată doar prin acorduri bilaterale și negocieri între statele implicate.
Problema care blochează implementarea: cine răspunde pentru pagube?
Deși există disponibilitate politică și militară pentru astfel de înțelegeri, aplicarea lor ridică numeroase întrebări juridice și financiare.
Una dintre cele mai importante dileme privește responsabilitatea pentru eventualele daune provocate de resturile rezultate în urma interceptării. Dacă o dronă este distrusă de o rachetă românească deasupra Ucrainei, fragmentele metalice și componentele explozive pot cădea pe terenuri agricole, locuințe sau alte obiective civile.
Din acest motiv, viitoarele tratate ar trebui să stabilească foarte clar cine suportă costurile despăgubirilor în cazul producerii unor distrugeri sau al unor victime.
Cum ar fi fost evitat incidentul de la Galați
Experții susțin că, dacă un astfel de acord ar fi existat deja în noaptea atacului, drona rusească ar fi putut fi interceptată înainte de a ajunge în apropierea României.
În acest scenariu, resturile aparatului de zbor ar fi căzut cel mai probabil în zone agricole izolate aflate în apropierea portului ucrainean Reni, iar blocul de locuințe din Galați nu ar mai fi fost expus efectelor exploziei.
România cere sprijin suplimentar de la aliați
Până la finalizarea unor eventuale acorduri internaționale, România încearcă să își consolideze apărarea prin sprijinul partenerilor NATO.
Ministerul Apărării Naționale a solicitat încă din luna februarie trimiterea unor sisteme moderne de bruiaj și combatere a dronelor în Dobrogea, prin intermediul Comandamentului Aliat Suprem din Europa (SHAPE).
Până în prezent, Italia este singurul aliat care a răspuns concret solicitării, urmând să trimită aproximativ 100 de militari și avioane de vânătoare începând cu data de 15 iunie, pentru întărirea securității în regiune.
