SALARII. O indemnizație creată inițial pentru operatorii de drone a ajuns să provoace controverse, după ce aceasta este acordată unui număr mult mai mare de angajați din structurile de ordine și securitate decât era prevăzut la început.
Cunoscută drept „Sporul Bayraktar”, după denumirea dronelor produse în Turcia, această indemnizație oferă un plus de 30% din venituri pentru personalul din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Deși măsura fusese concepută pentru operatorii dronelor Bayraktar, în prezent beneficiază de ea întregul personal în uniformă.
Astfel, militarii, polițiștii și chiar angajații din penitenciare primesc acest beneficiu salarial, deși mulți dintre ei nu desfășoară activități de operare a dronelor.
Potrivit lui Cosmin Dorobanțu, lider de sindicat din sistemul penitenciar, sporul de dronă a fost introdus ca o măsură de fidelizare a personalului după izbucnirea războiului din Ucraina, însă scopul inițial era ca acesta să fie acordat exclusiv celor care manipulează dronele Bayraktar.
În cazul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), reprezentanții sindicatelor susțin că polițiștii beneficiază, în realitate, de o indemnizație de fidelizare, și nu de un spor pentru operarea dronelor. Pe hârtie există un spor de 10% destinat operatorilor de drone, însă acesta ar trebui acordat doar pentru intervalul în care polițistul utilizează efectiv aparatele de zbor.
Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol, avertizează că, dacă această situație va continua, există riscul ca operatorii de drone să refuze astfel de misiuni, ceea ce ar putea conduce la lipsa personalului calificat și la menținerea dronelor la sol.
De asemenea, acordarea acestor indemnizații ridică semne de întrebare în raport cu capacitatea operațională a sistemului, mai ales după incidentele produse la Galați și în Portul Constanța, unde au existat critici privind reacția structurilor implicate.
Fostul comandant al diviziei multinaționale NATO, generalul în rezervă Dorin Toma, consideră că responsabilitatea nu aparține militarilor aflați în teren, ci factorilor de decizie care administrează sistemul și care, potrivit acestuia, ar putea beneficia la rândul lor de acest spor.
În replică la aceste dezbateri, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a oferit clarificări. El a demontat asocierea directă dintre această sumă și utilizarea aparatelor de zbor fără pilot, explicând că denumirea de „Bayraktar” a fost o interpretare informală din unități, iar fondurile reprezintă o mărire salarială calculată pentru a corecta deficiențele de personal: „Nu are nicio legătură cu operarea unei drone, nici nu se numește așa. I-au spus unii sporul “Bayraktar” pentru că, nu știu, a fost povestea cu dronele “Bayraktar”, poate suprapus în perioada respectivă, dar nu are legătură. Este un spor de operaționalizare, care a avut unic scop de a crește gradul de atractivitate la intrări în Armata Română”, a spus ministrul miercuri seară, 10 iunie.
Acordarea „Sporului Bayraktar” a fost reglementată în anul 2024, printr-o ordonanță de urgență adoptată în timpul guvernării Marcel Ciolacu. Printre semnatarii actului normativ s-a aflat și Angel Tâlvăr, ministrul Apărării la acel moment.
