SĂRBĂTOARE. Pe 24 iunie românii celebrează una dintre cele mai frumoase și încărcate de simboluri zile ale anului: Sânzienele, dar și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (popular numit Sfântul Ion). Cele două sărbători se suprapun, unindu-se armonia dintre tradiția populară străveche și cea creștină.
Sânzienele reprezintă sărbătoarea zânelor bune ale câmpurilor și pădurilor, în timp ce Sfântul Ioan Botezătorul este una dintre cele mai importante sărbători creștine, marcând nașterea nașului Domnului Iisus.
Tradiții populare de Sânziene păstrate din bătrâni
În această zi, oamenii culeg flori galbene de sânziene încă de dimineață și le împletesc în coronițe magice. Acestea sunt aruncate pe acoperișul casei: dacă rămân agățate, înseamnă noroc și belșug pentru tot anul. Coronițele sunt așezate și la porți, ferestre sau lângă icoane, ca protecție împotriva relelor.
O altă tradiție puternică este legată de roua de Sânziene. Adunată înainte de răsărit, se folosește pentru a spăla fața (pentru frumusețe și sănătate) sau pentru a stropi animalele, ca să fie ferite de boli. Plantele medicinale culese în această zi sunt considerate mai puternice și se păstrează pentru leacuri tot anul.
Obiceiuri de dragoste și ursit
Noaptea de 23 spre 24 iunie era așteptată cu nerăbdare de fetele nemăritate. Multe puneau flori de sânziene sub pernă sperând să își viseze ursitul. Sânzienele au fost dintotdeauna legate de iubire, noroc și găsirea perechii potrivite.
Ce nu se făcea de Sânziene
Bătrânii interziceau certurile, ura și muncile grele la câmp în această zi. Se credea că nerespectarea sărbătorii poate aduce ghinion, pagube în recoltă sau boli în gospodărie.
Chiar și astăzi, mii de români păstrează aceste obiceiuri, combinând credința creștină în Sfântul Ioan Botezătorul cu magia populară a Sânzienelor, dorindu-și un an plin de sănătate, dragoste și belșug.
