ECONOMIE. Teama tot mai mare față de inteligența artificială ar putea produce exact efectele pe care oamenii încearcă să le evite, avertizează economistul Robert Shiller, laureat al Premiului Nobel. Acesta susține că panica privind pierderea locurilor de muncă din cauza AI riscă să devină o profeție autoîmplinită, afectând economia prin reducerea consumului, a investițiilor și a încrederii populației.
Deși marile companii din tehnologie investesc trilioane de dolari în dezvoltarea inteligenței artificiale, acceptarea acestei tehnologii rămâne redusă. Un sondaj realizat de Pew Research Center arată că doar 16% dintre americani cred că AI va avea un impact pozitiv asupra societății în următoarele două decenii, în timp ce 40% se așteaptă la consecințe negative.
Printre motivele invocate de populație se numără consumul ridicat de resurse al centrelor de date, impactul asupra mediului și, mai ales, teama că inteligența artificială va elimina milioane de locuri de muncă.
Într-un articol publicat în The New York Times, intitulat „Acest Doommaxxing trebuie să înceteze”, Robert Shiller explică faptul că economia este influențată nu doar de cifre, ci și de narațiunile și percepțiile colective. Potrivit economistului, atunci când milioane de oameni își bazează deciziile financiare pe scenarii pesimiste, există riscul ca aceste temeri să genereze chiar recesiunea de care se tem.
„Când milioane de oameni iau milioane de decizii bazate pe așteptări negative, frica poate contribui la crearea realității pe care încearcă să o evite”, avertizează laureatul Nobel.
Shiller amintește că istoria oferă numeroase exemple în care frica de tehnologie a precedat efectele reale asupra economiei. În secolul al XIX-lea, ludiții au distrus utilaje textile de teamă că vor rămâne fără locuri de muncă. În anii 1920, piesa „R.U.R.”, în care roboții se revoltă împotriva oamenilor, a alimentat aceleași temeri.
Economistul susține că și Marea Criză Economică din 1929 a fost amplificată nu doar de prăbușirea burselor, ci și de scăderea drastică a consumului, provocată de incertitudinea privind veniturile viitoare. Un fenomen asemănător s-a produs și în timpul „Recesiunii Automatizării” din 1957–1958, când mașinile au fost considerate responsabile pentru probleme economice care, ulterior, s-au dovedit a avea alte cauze.
În opinia lui Shiller, aceeași eroare de interpretare riscă să se repete și în prezent. Deși piața muncii traversează o perioadă dificilă, cercetările realizate de Yale Budget Lab nu au identificat schimbări semnificative în structura locurilor de muncă cele mai expuse inteligenței artificiale de la lansarea ChatGPT, la sfârșitul anului 2022.
Cu toate acestea, 70% dintre americani cred că AI va reduce numărul locurilor de muncă disponibile pentru oameni, potrivit unui sondaj realizat de Quinnipiac University, procent aflat în creștere față de anul anterior.
Robert Shiller consideră că actualul val de îngrijorare este alimentat chiar de liderii companiilor care dezvoltă inteligența artificială. Printre exemplele oferite se numără declarațiile lui Dario Amodei, directorul Anthropic, care a estimat că AI ar putea elimina jumătate dintre posturile de început de carieră din mediul corporativ în următorii cinci ani, precum și afirmațiile lui Mustafa Suleyman, șeful Microsoft AI, care vorbea despre o automatizare accelerată a muncii de birou într-un interval de doar 12-18 luni. Ulterior, ambii și-au nuanțat estimările.
Economistul crede că liderii din industria tehnologică au o responsabilitate majoră în modul în care comunică aceste transformări, deoarece mesajele alarmiste pot afecta încrederea consumatorilor și pot încetini economia.
În final, Shiller amintește exemplul fostului președinte american Franklin D. Roosevelt, ale cărui discursuri din timpul Marii Depresiuni au contribuit la restabilirea încrederii populației și la relansarea consumului. În opinia sa, în lipsa unor mesaje echilibrate și responsabile, frica de inteligența artificială riscă să devină un factor economic la fel de periculos precum schimbările tehnologice în sine.
