JUSTIȚIE. Guvernul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu unul dintre cele mai sensibile procese din ultimii ani. Pe 9 iulie, instanța ar putea pronunța o hotărâre definitivă care ar obliga Ministerul Finanțelor să aloce aproape 5 miliarde de lei pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, la care s-ar putea adăuga penalități de milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere.
Litigiul a fost deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), după ce fondurile necesare nu au fost prevăzute în bugetul de stat pe 2026. În primă instanță, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză ÎCCJ și a obligat Guvernul să facă demersurile necesare pentru plata sumelor restante. Ministerul Finanțelor a atacat decizia cu recurs, iar termenul decisiv este stabilit pentru 9 iulie.
Executivul avertizează asupra unui impact uriaș asupra bugetului
Potrivit calculelor Guvernului, valoarea totală a obligațiilor ajunge la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Dacă hotărârea rămâne definitivă și nu este pusă rapid în aplicare, statul riscă penalități de circa 1% pe zi, estimate la aproximativ 9 milioane de euro zilnic, la care se adaugă dobânzi penalizatoare și amenzi.
Executivul susține că situația este cu atât mai complicată cu cât este un guvern interimar, cu atribuții limitate, care nu poate promova o rectificare bugetară pentru a pune în aplicare o eventuală decizie a instanței.
Bolojan: „Instanța se substituie Executivului și Parlamentului”
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR), invocând un posibil conflict juridic între Guvern și ÎCCJ.
Șeful Executivului susține că o astfel de hotărâre ar permite instanțelor să influențeze direct modul în care sunt distribuiți banii publici, atribuție care, potrivit Constituției, aparține Parlamentului și Guvernului.
Trei variante pentru acoperirea sumei
Dacă statul va fi obligat să achite integral aceste sume, Guvernul ia în calcul doar trei soluții: majorarea deficitului bugetar, reducerea cheltuielilor din alte domenii sau creșterea taxelor și impozitelor.
Executivul avertizează că o decizie favorabilă ÎCCJ ar putea crea un precedent, permițând și altor instituții publice să solicite în instanță suplimentarea propriilor bugete, cu efecte majore asupra echilibrului finanțelor publice.
