SUMMIT. Liderii NATO, printre care și președintele Statelor Unite, Donald Trump, sunt așteptați să reconfirme, în cadrul summitului care va avea loc la Ankara, pe 7 și 8 iulie, angajamentul ferm față de apărarea colectivă prevăzută de Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Potrivit unui proiect de declarație aprobat de ambasadorii statelor membre și analizat de Reuters, documentul urmează să primească aprobarea finală a șefilor de stat și de guvern.
Acest angajament privește în mod direct și România, în contextul incidentelor militare înregistrate în apropierea granițelor sale în ultima perioadă.
Sprijin militar consistent pentru Ucraina
Documentul prevede și continuarea susținerii pentru Ucraina. Statele membre ale NATO intenționează să aloce aproximativ 70 de miliarde de euro sub formă de ajutor militar în cursul anului 2026, iar pentru 2027 este prevăzut un nivel de sprijin cel puțin similar.
În textul declarației se subliniază că alianța își reafirmă solidaritatea și principiul potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.
„Ne-am reunit la Ankara pentru a reconfirma angajamentul nostru de neclintit față de apărarea colectivă, în baza Articolului 5 din Tratatul de la Washington, precum și față de relația transatlantică. Un atac asupra unuia dintre aliați reprezintă un atac asupra tuturor”, se arată în documentul pregătit pentru summit.
Donald Trump pare să își tempereze poziția față de NATO
În ultimii ani, Donald Trump a criticat în repetate rânduri statele europene membre ale NATO, susținând că acestea investesc prea puțin în apărare și că se bazează excesiv pe protecția oferită de Statele Unite.
De asemenea, după divergențele cu mai mulți lideri europeni privind conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran, liderul de la Casa Albă a pus sub semnul întrebării angajamentul Washingtonului față de alianță și a afirmat că ia în calcul inclusiv retragerea țării sale din NATO.
Totuși, faptul că proiectul declarației a fost aprobat de ambasadorii tuturor celor 32 de state membre, inclusiv de reprezentanții americani, indică o schimbare de ton și sugerează că administrația Trump este dispusă, cel puțin pentru moment, să susțină în continuare angajamentele alianței.
Rusia rămâne principala amenințare pentru securitatea euro-atlantică
În document se precizează că Rusia continuă să reprezinte o amenințare pe termen lung pentru securitatea și stabilitatea spațiului euro-atlantic.
Totodată, este reafirmat angajamentul statelor europene membre ale NATO, împreună cu Canada, de a majora investițiile în apărare, conform deciziilor adoptate la summitul desfășurat anul trecut la Haga.
„Construim viitorul printr-o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic. Aliații europeni și Canada, împreună cu Statele Unite, își asumă o responsabilitate mai mare pentru apărarea alianței”, se menționează în declarație.
Mesaj ferm și în privința Iranului
Proiectul de document reafirmă poziția alianței potrivit căreia Iranul nu trebuie să dobândească arme nucleare și solicită autorităților iraniene să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Această formulare este în concordanță cu poziția exprimată în repetate rânduri de Donald Trump.
Trump continuă să ceară Europei un efort financiar mai mare
Cu o zi înainte ca ambasadorii să aprobe textul declarației, Donald Trump și-a reluat criticile la adresa partenerilor europeni, acuzându-i de lipsă de implicare și afirmând pe rețeaua Truth Social că relația dintre Statele Unite și NATO este dezechilibrată.
Președintele american a calificat drept „ridicolă” actuala colaborare și a susținut că Statele Unite suportă cea mai mare parte a cheltuielilor alianței, publicând un grafic comparativ în care apăreau investițiile realizate de țara sa și de alte state precum Marea Britanie, Franța, Italia și Polonia.
La summitul din Ankara, liderul american este așteptat să insiste din nou asupra necesității ca statele europene să își asume un rol mai important în domeniul apărării.
În urma presiunilor exercitate de Donald Trump, cele 32 de state membre ale NATO au convenit anul trecut, la reuniunea de la Haga, să aloce până în anul 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuielile destinate securității. În paralel, Washingtonul a început deja reducerea unei părți din angajamentele sale militare în Europa.
