JUSTIȚIE. Curtea de Apel București a decis anularea actului prin care fusese înființat Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, structură creată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. În plus, instanța a dispus suspendarea executării deciziei până la soluționarea definitivă a cauzei, într-o hotărâre care poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile.
Decizia vine în urma acțiunii formulate de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, iar judecătorii au stabilit că Decizia premierului nr. 574/19 decembrie 2025 este anulată, considerând-o nelegală în forma actuală.
În același timp, instanța a analizat mai multe excepții ridicate în dosar. Curtea a respins argumentele privind lipsa de interes și inadmisibilitatea, dar a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului, ceea ce înseamnă că acțiunea împotriva Executivului a fost respinsă ca fiind introdusă împotriva unei entități fără calitate în cauză.
De asemenea, premierul Ilie Bolojan a fost obligat la plata a 120 de lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru aferentă procesului.
Hotărârea nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în termen de 15 zile, la Curtea de Apel București – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Comitetul vizat fusese creat în decembrie 2025, la inițiativa Executivului, cu scopul declarat de a analiza efectele legilor justiției adoptate în 2022 și de a propune eventuale modificări legislative. Însă, încă de la început, inițiativa a fost contestată de o parte a sistemului judiciar și de actori politici, fiind considerată controversată din perspectiva implicării Guvernului în domeniul justiției.
Situația juridică a comitetului este complicată și de o decizie anterioară: În martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat deja activitatea structurii, invocând suspiciuni serioase privind legalitatea acesteia.
Criticile au venit și din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde Secția pentru judecători a apreciat că organismul ar reprezenta „un proces lipsit de credibilitate”, punând sub semnul întrebării implicarea Guvernului în modificarea legislației privind justiția.
