Acasă Politic Ce se întâmplă dacă România ajunge la alegeri anticipate. Problemele care pot...

Ce se întâmplă dacă România ajunge la alegeri anticipate. Problemele care pot apărea în organizarea scrutinului

124
0

ELECTORAL. Organizarea unor alegeri anticipate ar necesita schimbări importante în calendarul electoral, însă actualul context legislativ și instituțional ridică numeroase dificultăți. Termenele prevăzute de lege pentru un scrutin obișnuit nu ar putea fi aplicate în cazul unor alegeri desfășurate înainte de termen, iar modificarea lor ar presupune intervenții legislative care, în acest moment, sunt greu de realizat.

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a explicat că, potrivit prevederilor constituționale, în cazul dizolvării Parlamentului și convocării alegerilor anticipate, scrutinul trebuie organizat într-un interval de cel mult trei luni. Problema este că legislația electorală actuală a fost construită pentru alegeri la termen, nu pentru o situație excepțională.

Calendarul electoral prevăzut de Legea 208/2015 nu poate fi respectat în forma actuală pentru alegeri anticipate, deoarece anumite termene ar trebui reduse considerabil, a transmis șeful AEP.

Modificarea termenelor ar necesita acte normative, dar Guvernul nu poate emite OUG

Una dintre principalele dificultăți este legată de procedura prin care ar putea fi scurtate etapele electorale. Potrivit AEP, ar fi nevoie de modificări legislative, însă Parlamentul nu desfășoară în prezent activitate, iar Executivul nu are posibilitatea de a adopta ordonanțe de urgență.

În plus, pentru organizarea alegerilor ar fi necesare mai multe acte administrative, inclusiv cel puțin cinci hotărâri de Guvern.

Potrivit oficialului, aplicarea actualelor termene ar presupune ca, imediat după dizolvarea Parlamentului, să existe deja toate actele necesare, ceea ce ar face imposibilă respectarea procedurilor de transparență și consultare prevăzute de lege.

Mai puțin timp pentru candidaturi, contestații și organizarea secțiilor

O eventuală comprimare a calendarului electoral ar afecta mai multe etape importante ale procesului de vot.

Printre problemele semnalate se numără formarea birourilor electorale într-un timp foarte scurt, ceea ce ar putea pune presiune asupra instanțelor care trebuie să soluționeze eventualele contestații.

De asemenea, ar trebui regândit intervalul pentru strângerea semnăturilor necesare candidaturilor, deoarece un termen prea scurt ar putea limita dreptul persoanelor de a candida.

O altă provocare ar fi organizarea secțiilor de votare din diaspora. Ministerul Afacerilor Externe ar avea nevoie de timp pentru identificarea spațiilor, încheierea contractelor și pregătirea logisticii necesare votului în străinătate.

Votul prin corespondență ar putea fi afectat

Un alt punct sensibil îl reprezintă înscrierea alegătorilor pentru votul prin corespondență. Reducerea perioadei disponibile ar putea crea dificultăți pentru cetățenii care doresc să utilizeze această variantă.

Reprezentanții AEP atrag atenția că un calendar prea scurt poate afecta nu doar pregătirea tehnică a scrutinului, ci și respectarea unor principii privind stabilitatea legislației electorale, protejarea dreptului de vot și dreptul de a fi ales.

Analiza AEP vine pe fondul discuțiilor despre anticipate

Evaluarea realizată de Autoritatea Electorală Permanentă a fost elaborată în contextul dezbaterilor privind posibilitatea organizării unor alegeri anticipate.

Potrivit lui Adrian Țuțuianu, instituția are obligația de a analiza cadrul legal existent, chiar dacă la nivel politic sunt purtate negocieri pentru formarea unei majorități parlamentare și evitarea unui astfel de scenariu.

AEP a transmis că, indiferent de evoluția politică, organizarea unor alegeri anticipate trebuie să țină cont de necesitatea unui proces electoral corect, transparent și accesibil pentru candidați și alegători.