POLITIC. Alegerile parlamentare anticipate ar putea provoca o schimbare radicală a raportului de forțe politice din România, în special între PSD și AUR, afirmă doi dintre cei mai cunoscuți sociologi români pt Hotnews.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, și Cristian Andrei, fondatorul Agenției de Rating Politic, oferă o analiză amplă asupra stării opiniei publice, a mobilizării electoratului și a factorilor care ar putea decide rezultatul unui scrutin anticipat.
Susținerea pentru alegeri anticipate este în creștere
Remus Ștefureac a observat că numărul românilor care susțin organizarea de alegeri anticipate a crescut semnificativ. Cu două luni în urmă, 41% dintre respondenții unui sondaj INSCOP se pronunțau în favoarea anticipatelor.
„Numărul celor care doresc anticipate crește direct proporțional cu numărul politicienilor care promovează această soluție”, explică șeful INSCOP. El subliniază că dezbaterea publică intensă și criza politică actuală au activat un segment important al electoratului, făcând ca ideea alegerilor anticipate să câștige tot mai mult teren.
Electoratul anti-sistem – cel mai disciplinat
Cristian Andrei atrage atenția asupra unui fenomen important: votanții partidelor anti-sistem sunt mult mai disciplinați și loiali față de formațiunea pe care o susțin. Spre deosebire de alte categorii de alegători, ei răspund prompt la mesajele partidului și se mobilizează mult mai ușor.
„Dacă ar fi să reținem un singur lucru, este că votanții partidelor anti-sistem sunt mult mai disciplinați și susțin teza propriului partid”, afirmă fondatorul Agenției de Rating Politic.
Ce influență ar avea Călin Georgescu?
Sociologii au analizat și potențialul impact al lui Călin Georgescu asupra rezultatului alegerilor anticipate. Acesta ar putea juca un rol semnificativ, mai ales dacă reușește să canalizeze nemulțumirea unei părți a electoratului anti-sistem și a celor dezamăgiți de clasa politică tradițională.
Influența sa ar fi cu atât mai mare cu cât contextul politic rămâne marcat de instabilitate și lipsă de încredere în instituții.
Partidul-surpriză care rezonează cu tinerii
Un aspect interesant reliefat de analize este apariția partidului-surpriză care atrage în mod deosebit atenția și simpatia tinerilor – SENS.
Acesta pare să se conecteze cel mai bine cu preocupările generației tinere, propunând un discurs proaspăt și diferit de cel al partidelor clasice.
De ce SENS este considerat surpriza tinerilor?
-În mai multe sondaje recente (inclusiv INSCOP), SENS înregistrează scoruri foarte bune în rândul categoriei de vârstă 18-29 de ani (unde ajunge la 16% sau chiar mai mult în unele măsurători), deși la nivel național abia trece sau nu trece pragul electoral.
-Tinerii văd în SENS un partid proaspăt, antisistem și cu un discurs diferit de partidele tradiționale.
-Alături de AUR (care domină și la tineri, cu 30-34%), SENS atrage votul generației tinere care respinge partidele vechi (PSD, PNL etc.).
-Seniorii (peste 60 de ani) votează masiv PSD și AUR, ceea ce creează o polarizare clară pe generații.
Rezumatul preferințelor tinerilor (18-29 ani) din sondaje recente:
AUR — lider detașat (aprox. 34%)
SENS — surpriza (aprox. 16%)
USR — pe locul 3 (aprox. 14%)
PNL și PSD mult mai slab la tineri.
Posibilul clasament și mizele anticipatelelor
În cazul organizării alegerilor anticipate, sociologii estimează o competiție strânsă. AUR ar putea beneficia de o mobilizare puternică a bazei sale fidele, în timp ce PSD ar trebui să facă eforturi majore pentru a-și păstra electoratul tradițional, afectat de crizele succesive.
Rezultatul final ar depinde în mare măsură de capacitatea partidelor de a mobiliza electoratul propriu, dar și de felul în care se vor poziționa față de nemulțumirile majore ale românilor: economic, social și legat de încrederea în clasa politică.
Intenția de vot la nivel național (dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare):
| Partid | Procentaj |
|---|---|
| AUR | 36,4% |
| PNL | 22,4% |
| PSD | 17,9% |
| USR | 10,5% |
| UDMR | 4,9% |
| SOS România | 2,9% |
| SENS | 1,9% |
| POT | 1,3% |
| PMP | 1,3% |
| REPER | 0,6% |
Alte mențiuni:
- Procentele sunt calculate fără cei nehotărâți și fără cei care nu ar vota.
- Participarea estimată la vot a crescut la 54,9% (față de 48% în aprilie).
Analiza celor doi sociologi subliniază că, într-un context de criză, alegerile anticipate nu ar fi doar o simplă reluare a jocului politic actual, ci ar putea produce surprize majore și realinieri semnificative pe scena politică românească.
