ENERGIE. România și Serbia deschid oficial colaborarea pentru realizarea hidrocentralei reversibile „Porțile de Fier 3” (Djerdap 3), un proiect strategic care ar putea deveni cea mai mare instalație de stocare a energiei din Europa. Cele două state vor semna joi un Memorandum de Înțelegere privind schimbul de informații necesar dezvoltării investiției.
Documentul va fi semnat după întâlnirea bilaterală dintre premierul Ilie Bolojan și ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, marcând primul pas oficial către implementarea unuia dintre cele mai importante proiecte energetice din regiune.
Investiție de peste 2,6 miliarde de euro
Conform studiului de fezabilitate realizat de partea sârbă, valoarea estimată a investiției depășește 2,63 miliarde de euro. Proiectul este conceput ca o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, tehnologie utilizată pentru stocarea energiei și echilibrarea sistemelor electrice în perioadele cu consum ridicat.
Planurile prevăd o capacitate instalată de aproximativ 2.400 MW, la care se vor adăuga 400 MW proveniți din parcuri eoliene și fotovoltaice, transformând viitoarea centrală într-un complex energetic hibrid de mari dimensiuni.
Finalizarea investiției este estimată pentru anul 2038.
Un proiect început în urmă cu mai bine de un an
Primele discuții oficiale dintre România și Serbia privind dezvoltarea proiectului au avut loc în vara anului 2025. Atunci, reprezentanții ministerelor energiei din cele două țări, alături de oficiali ai companiei sârbe de electricitate și ai Hidroelectrica, au analizat posibilitățile de realizare a hidrocentralei.
Ulterior, ministrul sârb al Energiei a anunțat că semnarea memorandumului este iminentă, însă documentul va fi parafat abia acum, după aproape un an de negocieri și armonizarea pozițiilor celor două guverne.
România cere protejarea intereselor proprii
Autoritățile române au inclus în memorandum o serie de condiții pentru dezvoltarea proiectului.
Bucureștiul insistă ca noua hidrocentrală să nu afecteze funcționarea și producția de energie a centralelor Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, aflate pe sectorul românesc al Dunării.
De asemenea, România dorește ca investiția să nu interfereze cu proiectul FAST DANUBE II, destinat îmbunătățirii navigației pe Dunăre și implementat împreună cu Bulgaria.
În același timp, autoritățile atrag atenția asupra necesității analizării impactului asupra debitelor fluviului, a malurilor Dunării și a condițiilor de navigație în aval de Porțile de Fier II.
Statele Unite vor să participe la proiect
Interesul pentru această investiție depășește granițele celor două state. Ambasada Statelor Unite la Belgrad a lansat recent un apel prin care invită companii americane specializate în hidroenergie și soluții de stocare a energiei să își manifeste interesul pentru implicarea în proiect.
Inițiativa se bazează pe Acordul de cooperare strategică în domeniul energiei, semnat între Serbia și SUA în septembrie 2024, care facilitează participarea firmelor americane la proiecte majore de infrastructură energetică.
O miză care depășește sectorul energetic
Pe lângă beneficiile economice și energetice, Porțile de Fier 3 are și o importantă componentă geopolitică.
Analiștii Institutului pentru Politică și Economie din Europa de Sud-Est consideră că proiectul reprezintă și o modalitate prin care Statele Unite își consolidează influența în Balcani, oferind o alternativă la investițiile realizate în ultimii ani de companii din China și la influența Rusiei în regiune.
Dacă va fi dus la bun sfârșit, Porțile de Fier 3 ar deveni cea mai mare „baterie” energetică a Europei, având un rol esențial în integrarea energiei regenerabile și în stabilizarea sistemului energetic regional.
