POLITICĂ. Republica Moldova are, din 21 iulie, un nou Guvern, după ce Parlamentul de la Chișinău a acordat votul de învestitură cabinetului condus de Vasile Tofan. Noul Executiv a fost susținut de cei 53 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea aflată la guvernare și sprijinită de președinta Maia Sandu. Partidele din opoziție nu au participat la vot.
Programul noului Guvern: economie, integrare europeană și parteneriat strategic cu România
Cabinetul Tofan va guverna pe baza programului intitulat „Economie europeană, stat eficient”, document care stabilește principalele direcții de dezvoltare pentru următorii ani.
Printre obiectivele asumate se numără relansarea economiei, accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, digitalizarea administrației, consolidarea justiției și a securității, dar și îmbunătățirea nivelului de trai al populației.
Un capitol distinct este dedicat relației cu România, considerată principalul partener strategic al Republicii Moldova. Guvernul își propune extinderea colaborării în domenii precum energia, infrastructura și dezvoltarea proiectelor comune dintre cele două state.
Patru miniștri noi în Cabinetul condus de Vasile Tofan
Deși a păstrat majoritatea miniștrilor din fostul Executiv, Vasile Tofan a operat și câteva schimbări importante.
La conducerea Ministerului Finanțelor revine Victoria Belous, fost ministru și deputat PAS, implicată anterior în reforma sistemului fiscal și armonizarea legislației cu normele europene.
Ministerul Agriculturii va fi condus de Radu Musteață, fost director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), unde a coordonat digitalizarea serviciilor și extinderea exporturilor agroalimentare către piața europeană.
La Ministerul Sănătății a fost numit medicul neurolog Alexandru Gasnaș, fost secretar de stat și consilier pe probleme de sănătate al premierului și al președinției.
Portofoliul Culturii îi revine lui Dan Suruceanu, manager al complexului Chișinău Arena, cunoscut și ca nepot al interpretului Ion Suruceanu.
Majoritatea miniștrilor își păstrează funcțiile
Noul premier a ales continuitatea în cele mai multe ministere.
Eugeniu Osmochescu rămâne la Ministerul Economiei și Digitalizării, iar Cristina Gherasimov își continuă mandatul de vicepremier pentru Integrare Europeană, coordonând negocierile de aderare la UE.
Tot în funcție rămân:
-Mihai Popșoi – vicepremier și ministru al Afacerilor Externe;
-Vladimir Bolea – ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;
-Anatolie Nosatîi – ministrul Apărării;
-Dorin Junghietu – ministrul Energiei;
-Dan Perciun – ministrul Educației și Cercetării;
-Gheorghe Hajder – ministrul Mediului;
-Natalia Plugaru – ministrul Muncii și Protecției Sociale;
-Vladislav Cojuhari – ministrul Justiției;
-Daniella Misail-Nichitin – ministrul Afacerilor Interne;
-Valeriu Chiveri – vicepremier pentru Reintegrare, responsabil în continuare de dosarul transnistrean.
Cine este noul premier Vasile Tofan
În vârstă de 44 de ani, Vasile Tofan provine din mediul de afaceri și este unul dintre cei mai cunoscuți investitori din Republica Moldova.
El este Senior Partner în cadrul fondului de investiții Horizon Capital, care administrează active de peste 1,8 miliarde de dolari în Republica Moldova și Ucraina.
De-a lungul carierei a lucrat la Monitor Group (ulterior preluată de Deloitte), la compania Philips din Amsterdam și a fondat un startup din domeniul sănătății digitale, ulterior cumpărat de Labcorp.
Tofan face parte și din Consiliul de Supraveghere al Maib, cea mai mare bancă comercială din Republica Moldova, și este implicat în organizații precum Camera de Comerț Americană din Moldova și Startup Moldova. A absolvit Universitatea Erasmus din Rotterdam și Harvard Business School.
Schimbarea de Guvern vine după demisia lui Alexandru Munteanu
Noul Executiv îl înlocuiește pe cel condus de Alexandru Munteanu, care și-a anunțat demisia la începutul lunii iulie, invocând faptul că nu își mai putea exercita mandatul în acord cu propriile principii.
Maia Sandu a respins atunci speculațiile privind existența unor conflicte între cei doi și a declarat că discuțiile purtate cu fostul premier au vizat reformele fiscale și salariale aflate în dezbatere.
Demisia lui Munteanu a venit însă într-un context tensionat, după apariția unor informații privind nereguli la compania de stat Moldatsa, unde au fost semnalate suspiciuni privind falsificarea unor documente și acordarea unor salarii foarte mari unor angajați.
