MEDIU. România traversează unul dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimele decenii, iar efectele se văd deja în sectorul energetic. După oprirea ambelor reactoare de la Centrala Nucleară Cernavodă, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că nivelul extrem de scăzut al Dunării era anticipat de specialiști încă de acum câteva săptămâni.
Potrivit acesteia, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a avertizat din timp că debitul fluviului urma să atingă valori apropiate de minimul istoric, ceea ce a impus aplicarea măsurilor de siguranță pentru funcționarea centralei nucleare.
Debitul Dunării, aproape de minimul istoric
Ministra a precizat că Dunărea a ajuns la aproximativ 1.600 metri cubi pe secundă, iar estimările indică o scădere până în jurul valorii de 1.500 mc/s, în condițiile în care cel mai redus debit consemnat vreodată a fost de 1.400 mc/s.
În opinia sa, aceste valori confirmă faptul că România se confruntă cu unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimii ani, iar autoritățile nu pot face altceva decât să respecte procedurile stabilite pentru astfel de situații.
Ambele reactoare au fost oprite preventiv
Declarațiile vin după ce Reactorul 2 al Centralei Nucleare Cernavodă a fost scos din funcțiune, la scurt timp după oprirea controlată a Reactorului 1, din cauza nivelului foarte scăzut al apei din Dunăre, necesară pentru răcirea instalațiilor.
Autoritățile susțin că măsura are exclusiv caracter preventiv și că nu există niciun risc pentru populație sau pentru siguranța centralei.
Schimbările climatice, principala cauză invocată
Diana Buzoianu afirmă că fenomenul este o consecință directă a schimbărilor climatice, care produc tot mai frecvent perioade de secetă extremă și afectează inclusiv alimentarea cu apă a unor comunități din țară.
Potrivit ministrului, tot mai multe localități se confruntă cu restricții de apă, iar adaptarea la noile condiții climatice trebuie să devină o prioritate pentru autorități.
Nici dragarea Dunării nu ar rezolva problema
Întrebată dacă lucrări precum dragarea Dunării ar putea limita efectele secetei, ministra a explicat că amploarea fenomenului depășește posibilitățile unor astfel de intervenții.
Ea a subliniat că debitul fluviului nu depinde doar de precipitațiile căzute în România, ci și de situația hidrologică din toate statele traversate de Dunăre, multe dintre acestea confruntându-se, la rândul lor, cu secetă severă.
Au apărut și speculații privind nivelul scăzut al Dunării
În spațiul public circulă însă și alte ipoteze privind scăderea accentuată a debitului fluviului. Una dintre acestea susține că unele state aflate în amonte ar fi profitat de perioada de secetă pentru a-și reface rezervele de apă din barajele proprii, reținând volume importante din apele Dunării, ceea ce ar fi contribuit la diminuarea debitului ajuns în România.
Până în acest moment, nu există dovezi sau confirmări oficiale care să susțină această ipoteză, autoritățile române atribuind nivelul extrem de scăzut al fluviului condițiilor hidrologice generate de seceta prelungită la nivel regional.
