ECONOMIE. România se află în continuare sub presiunea agențiilor internaționale de rating, iar o eventuală retrogradare în categoria „junk” ar putea avea efecte serioase asupra finanțelor publice. Specialiștii avertizează că, într-un astfel de scenariu, pensiile ar putea rămâne din nou înghețate, iar salariile din sectorul bugetar ar putea fi reduse.
Deși agenția Fitch a decis recent să păstreze calificativul României la BBB-, ultima treaptă recomandată investițiilor, perspectiva rămâne negativă. În același timp, Moody’s a atras atenția că instabilitatea politică și dificultățile în reducerea deficitului bugetar pot pune în pericol situația financiară a țării.
Ce înseamnă, de fapt, un rating „junk”
O eventuală retrogradare nu înseamnă că statul nu va mai putea plăti pensiile sau salariile. Totuși, un calificativ mai slab ar face ca România să se împrumute mai greu și la costuri mult mai ridicate, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra bugetului.
În aceste condiții, Guvernul ar putea fi obligat să adopte măsuri de austeritate pentru a reduce cheltuielile și deficitul, inclusiv prin înghețarea unor venituri sau reducerea unor cheltuieli publice.
Economist: Pensionarii și bugetarii pot fi printre cei mai afectați
Economistul Adrian Negrescu susține că, dacă România ar ajunge în categoria „junk”, una dintre măsurile care ar putea fi luate ar fi amânarea indexării pensiilor, ceea ce ar însemna al treilea an consecutiv fără majorări pentru pensionari.
În opinia sa, nici angajații din sectorul public nu ar fi feriți de consecințe, existând posibilitatea unor reduceri salariale, dacă problemele de finanțare ale statului s-ar accentua.
Specialistul avertizează că, într-un astfel de context, România ar putea avea nevoie chiar și de un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional (FMI).
Legea prevede majorări din 2027
În prezent, legislația stabilește că valoarea punctului de referință rămâne la 81 de lei pe parcursul anului 2026, iar mecanismul de indexare anuală a pensiilor este programat să fie reluat în ianuarie 2027.
Pentru ca această majorare să fie din nou amânată ar fi însă necesară modificarea legii printr-un nou act normativ.
România nu este în situația Greciei
Economiștii subliniază că o eventuală retrogradare nu ar însemna automat repetarea crizei prin care a trecut Grecia în urmă cu un deceniu.
În perioada de vârf a crizei elene, băncile au fost închise temporar, retragerile de numerar au fost limitate, iar statul a fost nevoit să negocieze programe internaționale de sprijin. România nu se află, în acest moment, într-o situație comparabilă.
Totuși, un rating mai slab ar însemna costuri mai mari pentru împrumuturile statului, iar Guvernul ar putea fi obligat să aleagă între reducerea cheltuielilor, înghețarea unor venituri sau introducerea unor taxe suplimentare.
Adrian Negrescu consideră că, într-un scenariu extrem, TVA-ul ar putea reveni la 24%, însă apreciază că probabilitatea unei asemenea evoluții este redusă.
Fitch și Moody’s mențin presiunea asupra României
La începutul lunii august, Fitch a confirmat ratingul României la BBB-, dar a păstrat perspectiva negativă, invocând riscurile generate de deficitul bugetar și climatul politic.
Și Moody’s menține calificativul României la Baa3, tot cu perspectivă negativă, avertizând că întârzierile în implementarea reformelor și lipsa consolidării fiscale ar putea afecta evoluția ratingului de țară.
