SĂNĂTATE. Sistemul de sănătate din România se confruntă nu doar cu probleme de finanțare, ci și cu situații în care banii publici sunt cheltuiți nejustificat. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a vorbit despre mecanismele prin care fondurile pot fi fraudate sau utilizate ineficient și a prezentat un caz în care au fost raportate servicii medicale pentru pacienți care nu mai erau în viață.
Potrivit șefului CNAS, există două mari categorii de cheltuieli nejustificate: fraudele propriu-zise și modul ineficient în care sunt distribuite sau utilizate anumite fonduri din sistemul medical.
Consultații fictive și pacienți care nu mai erau în viață
Unul dintre exemplele prezentate de Horațiu Moldovan vizează anumite unități medicale în care pacienții aflați în situații vulnerabile erau programați în mod repetat pentru consultații și investigații.
În sistemul informatic al unității erau introduse din timp datele unor consultații și investigații viitoare, iar acestea ajungeau ulterior să fie raportate automat către Casa de Asigurări de Sănătate.
Problema a fost descoperită atunci când autoritățile au verificat dacă persoanele pentru care erau raportate serviciile medicale mai erau în viață.
Potrivit președintelui CNAS, cei care gestionau schema au omis tocmai acest detaliu.
„Au uitat să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață”, a explicat Horațiu Moldovan, precizând că acesta a fost unul dintre indiciile care au permis identificarea situației.
În acest fel, consultații și investigații medicale ajungeau să fie înregistrate în sistem chiar dacă beneficiarii nu mai puteau primi respectivele servicii.
Internări care nu au avut loc în realitate
Șeful CNAS a vorbit și despre existența unor internări fictive, în care persoane erau trecute în evidențele medicale ca fiind internate, deși situația din realitate era diferită.
Aceste practici reprezintă, în opinia conducerii CNAS, exemple de fraudare a fondurilor din sănătate, într-un sistem în care fiecare serviciu medical raportat poate genera o decontare.
Moldovan a precizat că amploarea exactă a fraudelor din sistem nu este cunoscută în acest moment. El a invocat însă estimări din literatura de specialitate potrivit cărora pierderile provocate de fraude în sistemele de asigurări sociale de sănătate pot ajunge la 5-10% din fondurile administrate.
CNAS: spitalele sunt plătite sub costurile reale
O altă problemă semnalată de șeful CNAS este legată de modul în care sunt finanțate spitalele publice și private.
Potrivit acestuia, tarifele decontate pentru anumite servicii medicale nu reflectă întotdeauna costurile reale ale furnizării acestora.
Diferențele sunt acoperite prin alte mecanisme de finanțare, situație pe care Horațiu Moldovan o consideră problematică pentru funcționarea sistemului.
El a indicat inclusiv mecanismul privind influențele salariale, introdus pentru a acoperi creșterile de salarii din sectorul sanitar, susținând că aceste costuri ar trebui reflectate mai clar în modul de calcul al finanțării spitalelor.
Critici și la sistemul de stabilire a prețurilor medicamentelor
Pe lista problemelor se află și mecanismul prin care sunt stabilite prețurile medicamentelor și prin care acestea ajung pe listele de medicamente compensate și gratuite.
Președintele CNAS consideră că actualul sistem este ineficient, deoarece deciziile sunt împărțite între mai multe instituții.
Ministerul Sănătății stabilește prețurile, în timp ce Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România realizează evaluările necesare pentru includerea produselor pe listele de compensare.
CNAS este instituția care suportă plata, însă, potrivit lui Moldovan, are un rol limitat în deciziile care determină ulterior cheltuielile.
Cât de mare este problema fraudelor din sănătate
Șeful CNAS atrage atenția că discuția nu trebuie redusă doar la furturi și fraude, ci și la modul în care sunt construite mecanismele de finanțare.
Într-un sistem în care fondurile sunt limitate, orice serviciu medical fictiv, raportare incorectă sau mecanism de finanțare ineficient înseamnă bani care nu mai ajung acolo unde este nevoie de ei.
Cazurile identificate de CNAS arată că verificarea beneficiarului și a serviciului efectiv prestat reprezintă o componentă esențială pentru protejarea bugetului sănătății.
Pentru autorități, provocarea este dublă: pe de o parte, combaterea fraudei, iar pe de altă parte, reformarea mecanismelor prin care sunt stabilite și decontate serviciile medicale și medicamentele.
