ENERGIE. Proiectele unor hidrocentrale rămase blocate de ani de zile din cauza restricțiilor impuse în ariile naturale protejate pot intra din nou în linie dreaptă. Decizia Curții Constituționale a României (CCR) care a menținut legea ce permite continuarea anumitor investiții energetice a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel că actul normativ își poate produce efectele.
Noua prevedere vizează în special proiectele hidroenergetice începute înainte de anul 2007, pentru care lucrările au fost ulterior împiedicate de instituirea unor regimuri de protecție a mediului.
CCR a respins sesizarea privind legea hidrocentralelor
Curtea Constituțională a analizat legea după ce aceasta a fost contestată, însă judecătorii au decis că prevederile sunt conforme cu Constituția.
Actul normativ creează un regim derogatoriu pentru anumite proiecte considerate importante pentru securitatea energetică și pentru capacitatea României de a răspunde în situații de urgență.
Publicarea deciziei în Monitorul Oficial reprezintă etapa care permite aplicarea efectivă a prevederilor legislative.
Ce proiecte pot beneficia de noile prevederi
Legea se referă la anumite investiții energetice strategice care au fost începute sau aprobate înainte de instituirea actualului regim de protecție pentru anumite zone.
În această categorie intră proiecte hidroenergetice care au rămas ani întregi cu lucrările suspendate sau întârziate din cauza suprapunerii cu arii naturale protejate.
Scopul noilor reguli este ca investițiile să poată fi finalizate, în condițiile în care autoritățile consideră că acestea sunt necesare pentru creșterea producției de energie electrică și pentru consolidarea sistemului energetic național.
Ce rol are CSAT
Un element important al legii îl reprezintă posibilitatea ca anumite proiecte să fie încadrate într-un regim special prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
CCR a respins argumentul potrivit căruia această prevedere i-ar acorda CSAT o atribuție nouă. Judecătorii constituționali au considerat că mecanismul reprezintă o aplicare concretă, în domeniul protecției mediului, a responsabilităților deja prevăzute de legislație pentru CSAT.
Astfel, pentru proiectele considerate importante pentru securitatea națională, poate fi justificată continuarea unor investiții care au fost afectate de regimul ariilor protejate.
Miza: energia produsă de hidrocentrale
În contextul actualelor probleme din sectorul energetic, finalizarea unor hidrocentrale începute cu mulți ani în urmă reprezintă o miză importantă pentru România.
Hidroenergia poate asigura atât producție de energie electrică, cât și o capacitate importantă de reglare a sistemului. Investițiile finalizate ar putea contribui la reducerea presiunii asupra sistemului energetic și la diminuarea necesarului de importuri în anumite perioade.
Printre proiectele hidroenergetice afectate în ultimii ani de diverse blocaje se află investiții administrate de Hidroelectrica, unele dintre acestea fiind în continuare în diferite etape de execuție sau autorizare. Documentele companiei indică, de exemplu, situații de constrângere pentru proiecte precum AHE Răstolița, în timp ce alte investiții, precum AHE Surduc-Siriu, au continuat procedurile de autorizare și execuție.
Legea încearcă să împace energia cu protecția mediului
Noua reglementare nu elimină în ansamblu obligațiile privind protecția mediului, ci stabilește un mecanism special pentru anumite proiecte considerate strategice.
CCR a apreciat că trebuie menținut un echilibru între conservarea mediului și interesele legate de securitatea energetică și capacitatea statului de a reacționa în situații de urgență.
Prin publicarea deciziei în Monitorul Oficial, cadrul juridic este acum consolidat, iar autoritățile pot trece la aplicarea prevederilor în cazul proiectelor care îndeplinesc condițiile stabilite de lege.
Pentru România, miza este una importantă: finalizarea unor hidrocentrale începute cu ani sau chiar decenii în urmă ar putea aduce noi capacități de producție într-un moment în care stabilitatea și independența sistemului energetic național au devenit priorități majore.
