ENERGIE. Proiectul de lege care poate deschide calea pentru finalizarea hidrocentralei de la Răstolița și a altor amenajări hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007 a fost adoptat din nou de Camera Deputaților, în forma inițială. Camera Deputaților este for decizional, astfel că legea merge din nou la promulgare.
Actul normativ modifică regulile privind ariile naturale protejate și permite scoaterea din aceste zone a unor suprafețe pe care existau, la 29 iunie 2007, proiecte hidroenergetice aprobate și aflate deja în execuție sau începute. Autoritatea centrală pentru protecția mediului ar urma să dispună modificarea limitelor ariilor protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea beneficiarului.
Ce prevede legea
Noile limite ale ariilor naturale protejate trebuie stabilite astfel încât perimetrul amenajării hidroenergetice, drumurile de acces, stațiile și infrastructura aferentă să rămână în afara ariei protejate. În plus, legea introduce o zonă-tampon de cel puțin 100 de metri între noua limită a ariei protejate și amenajarea hidroenergetică.
Reglementarea se adresează unor proiecte începute cu mult timp în urmă și blocate ulterior de probleme juridice și de mediu. În cazul Răstolița, obiectivul este unul dintre proiectele hidroenergetice aflate de ani de zile în centrul disputelor privind protecția mediului și continuarea investiției.
Răstolița, proiect aproape finalizat
Amenajarea hidroenergetică de la Răstolița are o putere instalată de aproximativ 35,2 MW, iar gradul de realizare a proiectului este estimat la aproximativ 89%. Proiectul face parte dintr-un grup de investiții hidroenergetice vechi pe care autoritățile vor să le ducă la final.
La nivelul întregii țări, proiectele vizate de noul cadru legislativ însumează capacități de ordinul sutelor de MW. Printre acestea se află amenajări precum Livezeni-Bumbești, Cerna-Belareca, Cerna-Motru-Tismana, Olt-Cornetu-Avrig, Siret-Cosmești-Movileni și altele. O estimare prezentată de presa de specialitate indică aproximativ 700 MW pentru proiectele hidroenergetice neterminate din patrimoniul Hidroelectrica care ar putea beneficia de deblocare.
Legea a trecut prin CCR și a fost retrimisă Parlamentului
Proiectul fusese adoptat inițial de Parlament în octombrie 2025, apoi a fost contestat la Curtea Constituțională. CCR a respins sesizarea ca neîntemeiată, iar decizia a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii august 2026.
Ulterior, legea a fost trimisă Parlamentului pentru reexaminare. Senatul a respins cererea, iar azi, 26 august, și Camera Deputaților a respins-o, menținând forma adoptată inițial.
Miza: mai multă energie produsă în România
Susținătorii legii argumentează că finalizarea unor investiții hidroenergetice începute cu ani în urmă ar permite României să valorifice infrastructura în care au fost deja investite fonduri publice și să adauge noi capacități de producție în sistemul energetic.
În cazul Răstolița, miza este importantă pentru județul Mureș, unde proiectul este realizat în proporție avansată și ar putea contribui la producția de energie regenerabilă.
Legea a fost însă criticată de organizațiile de mediu, care susțin că modificarea limitelor ariilor protejate poate afecta ecosisteme și suprafețe forestiere valoroase. Disputa dintre necesitatea dezvoltării infrastructurii energetice și protejarea zonelor naturale rămâne astfel una dintre principalele controverse legate de proiectele vizate.
După votul de azi din Camera Deputaților, legea revine la președintele României pentru promulgare.
