POLITICĂ. Ideea reducerii numărului de parlamentari la maximum 300 revine în prim-plan, la mai bine de 15 ani după ce românii au votat în favoarea acestei măsuri la un referendum național.
În prezent, Parlamentul României are 465 de membri, iar readucerea numărului acestora la pragul de 300 nu se poate face printr-o simplă modificare administrativă. Pentru aplicarea unei asemenea soluții ar fi necesară modificarea prevederilor constituționale referitoare la componența Parlamentului și la modul de alegere a senatorilor și deputaților.
Românii au votat deja pentru 300 de parlamentari
Subiectul nu este unul nou. Pe 22 noiembrie 2009, românii au fost chemați la urne pentru a răspunde, printre altele, la întrebarea dacă sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300.
Rezultatul a fost categoric: 88,84% dintre participanții la referendum au votat „DA” pentru reducerea numărului de aleși. Referendumul a fost validat, prezența la vot fiind de peste 50% din electoratul înscris.
Cu toate acestea, rezultatul consultării populare nu a dus automat la modificarea Constituției. Numărul parlamentarilor a continuat să varieze în funcție de legislația electorală și de criteriile folosite pentru reprezentarea cetățenilor.
De ce nu este suficient rezultatul referendumului
Una dintre problemele centrale este că un referendum consultativ nu modifică, prin el însuși, Constituția. Pentru ca limita de 300 de parlamentari să devină o regulă constituțională, este nevoie de parcurgerea procedurii de revizuire a Constituției.
Aceasta presupune adoptarea unei legi de revizuire de către Parlament, cu respectarea majorităților constituționale, iar modificarea trebuie ulterior supusă unui referendum național.
Prin urmare, chiar dacă există un vot popular exprimat în 2009, aplicarea efectivă a măsurii necesită un nou parcurs legislativ și constituțional.
De la 471 de aleși, la actuala formulă
În momentul referendumului din 2009, România avea 471 de parlamentari. În anii care au urmat, numărul aleșilor a ajuns chiar să crească, depășind pragul de 500.
În prezent, Parlamentul are 465 de membri, iar diferența față de limita de 300 ar însemna eliminarea a 165 de mandate, adică o reducere de peste o treime.
Susținătorii ideii argumentează că un Parlament mai restrâns ar putea însemna costuri administrative mai mici, o structură legislativă mai eficientă și mai puține funcții politice.
Pe de altă parte, reducerea numărului de mandate ridică și problema reprezentării electorale, în special în cazul județelor cu populație mai redusă și al comunităților minoritare.
O promisiune electorală rămasă în așteptare
Tema celor 300 de parlamentari a fost reluată periodic de politicieni în ultimii ani, însă fără ca obiectivul referendumului din 2009 să fie implementat integral.
Astfel, după mai bine de un deceniu și jumătate, întrebarea votată atunci de milioane de români continuă să reapară în discursul politic: când și dacă România va avea, în cele din urmă, un Parlament cu cel mult 300 de membri?
Deocamdată, pentru ca această limită să devină obligatorie, nu este suficientă o decizie politică sau o modificare a legii electorale. Este necesară o revizuire a Constituției, urmată de validarea acesteia prin referendum.
