CULTURĂ. România se confruntă cu o problemă tot mai vizibilă în ceea ce privește lectura, iar declinul interesului pentru cărți este legat nu doar de costurile tot mai mari, ci și de dificultățile sistemului de educație. În paralel, dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale ridică o nouă întrebare pentru lumea editorială: unde trebuie trasă limita dintre instrumentul tehnologic și creația unui autor?
La Salonul de Carte Bookfest de la Târgu Mureș, directorul Asociației Editorilor din România, Mihai Mitrică, a atras atenția că piața de carte pierde constant cititori, iar explicația nu trebuie căutată exclusiv în motivele financiare.
Potrivit acestuia, școala ar trebui să fie principalul punct de plecare pentru formarea viitorilor cititori. În România însă, rezultatele evaluărilor internaționale indică dificultăți importante în ceea ce privește capacitatea elevilor de a înțelege un text scris.
Consecințele depășesc însă zona strict educațională. O persoană care întâmpină probleme în înțelegerea unui text poate fi mai vulnerabilă în fața dezinformării și a mesajelor manipulative care circulă online.
„Lectura devine un lux” este, în această perspectivă, efectul unui fenomen mai amplu: dacă școala nu reușește să formeze cititori, piața de carte pierde în fiecare an o parte dintre potențialii săi consumatori.
Ce se întâmplă cu autorul într-o lume în care scrie AI?
Problemele industriei editoriale nu se opresc însă la numărul cititorilor. Inteligența artificială schimbă deja modul în care sunt produse și consumate conținuturile culturale.
Modelele de inteligență artificială generativă pot produce texte, imita stiluri și contribui la realizarea unor opere care, până nu demult, presupuneau exclusiv intervenția unui autor uman. Acest lucru aduce în discuție atât problema drepturilor de autor, cât și cea a statutului creației.
În cazul instrumentelor bazate pe modele lingvistice de mari dimensiuni, Mihai Mitrică a criticat folosirea operelor scriitorilor fără respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și a atras atenția asupra riscului ca tehnologia să contribuie și mai mult la răspândirea manipulării informaționale.
În același timp, apar întrebări care până acum păreau mai degrabă desprinse din literatura SF: dacă o inteligență artificială poate produce un roman, cine este autorul? Cum este evaluată o asemenea carte? Poate fi considerată literatură în același sens în care este o operă scrisă de un om?
Sunt întrebări la care lumea editorială și cea culturală vor trebui să găsească răspunsuri pe măsură ce tehnologia avansează.
Cartea rămâne însă o experiență umană
În ciuda transformărilor tehnologice, cartea își păstrează rolul de spațiu în care cititorul își construiește propria perspectivă asupra lumii.
La deschiderea Bookfest Târgu Mureș s-a subliniat că lectura poate schimba felul în care oamenii privesc realitatea, chiar și într-o perioadă în care timpul petrecut în fața telefoanelor și a ecranelor ocupă tot mai mult din viața de zi cu zi.
Cea de-a XI-a ediție a Salonului de Carte Bookfest Târgu Mureș se desfășoară în perioada 24–27 septembrie, la Teatrul Național. Accesul publicului este gratuit, iar programul include lansări de carte, întâlniri cu autori și dezbateri. Participă peste 20 de edituri și grupuri editoriale.
Printre invitații acestei ediții se numără Armand Goșu, Radu Paraschivescu, Cătălin Vasilescu, Mihaela Miroiu, Cristian Preda, Alina Pavelescu, Șerban Pavelescu, Dan Liviu Boeriu și Camelia Cavadia, potrivit informațiilor prezentate de AGERPRES.
Unul dintre momentele speciale ale ediției va fi dedicat Nadiei Comăneci, pe 26 septembrie, când vor fi prezentate volumele „Scrisori către o tânără gimnastă” și „De dragul Nadiei Comăneci”.
Într-o perioadă în care ecranele, algoritmii și inteligența artificială ocupă tot mai mult spațiu, provocarea pentru carte nu este doar să supraviețuiască tehnologiei, ci să își păstreze locul în formarea oamenilor care vor veni să o citească.
