ACTUALITATE. Mii de elevi din România sunt chemați să vină îmbrăcați în negru, luni, 28 septembrie, într-un protest național împotriva uniformei școlare obligatorii în învățământul preuniversitar. Acțiunea este organizată de Consiliul Național al Elevilor, care susține că reprezentanții elevilor nu au fost consultați în procesul legislativ.
Protestul vine după ce Senatul a adoptat proiectul de lege cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și 4 abțineri. Propunerea a ajuns acum la Camera Deputaților, care este forul decizional.
Elevii spun că nu au fost întrebați
Consiliul Național al Elevilor contestă modul în care a fost elaborată propunerea și afirmă că elevii nu au fost invitați la dezbateri și nu au fost consultați înainte ca proiectul să avanseze în Parlament. Reprezentanții elevilor cer deputaților să respingă inițiativa și solicită ca deciziile care îi afectează direct să fie luate după o consultare reală.
În semn de protest, elevii sunt îndemnați să poarte haine negre pe 28 septembrie. Participarea este voluntară, iar organizatorii au precizat că este suficient chiar și un singur articol vestimentar de culoare neagră.
Ce prevede, de fapt, proiectul privind uniformele
Potrivit formei adoptate de Senat, elevii ar urma să aibă obligația de a veni la cursuri în uniforma școlii, conform regulamentului fiecărei unități de învățământ.
Modelul nu este stabilit identic pentru toate școlile. Consiliul de administrație al fiecărei unități ar urma să stabilească modelul, standardele tehnice și componentele uniformei, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților. Școala nu ar putea introduce alte elemente vestimentare sau accesorii decât cele stabilite prin regulament, cu excepția ecusonului cu denumirea unității.
Prin urmare, disputa nu este doar despre o haină, ci despre cine stabilește regulile de ținută în școală și câtă libertate trebuie să aibă elevii în alegerea modului în care se îmbracă.
De ce susțin inițiatorii uniforma obligatorie
În expunerea de motive a proiectului sunt invocate mai multe argumente. Unul dintre ele este reducerea vizibilității diferențelor sociale și financiare dintre elevi.
Inițiatorii susțin că hainele de firmă, tendințele vestimentare și posibilitățile financiare diferite ale familiilor pot accentua presiunea socială și pot contribui la situații de bullying sau excludere.
Uniforma urmărește tocmai standardizarea ținutei și reducerea competiției vestimentare dintre copii. Un alt argument prezentat este cel legat de siguranța în școli: o ținută standardizată ar putea ajuta personalul să identifice mai rapid persoanele care nu fac parte din comunitatea școlară.
Uniforma, între libertatea de alegere și disciplina școlară
Aici apare însă una dintre principalele controverse.
Elevii spun că au dreptul să își exprime personalitatea inclusiv prin vestimentație și că o asemenea regulă nu ar trebui impusă uniform la nivel național. Pe de altă parte, susținătorii ideii de uniformă consideră că școala nu este doar un spațiu al libertății individuale, ci și unul în care există reguli, responsabilități și o anumită conduită.
O uniformă poate avea tocmai rolul de a introduce ordine, disciplină, apartenență și identitate școlară, printr-o regulă comună aplicată tuturor. Ea elimină, cel puțin la nivel vizual, competiția pentru haine, branduri și ținute și transmite ideea că, în timpul programului școlar, elevii fac parte din aceeași comunitate.
În această perspectivă, argumentul nu este că elevii trebuie să fie lipsiți de personalitate, ci că libertatea vestimentară poate avea limite într-un spațiu în care există reguli comune, la fel cum se întâmplă și în alte instituții sau profesii.
Dar uniforma nu rezolvă automat toate problemele din școli
Există însă și argumentul opus: o uniformă poate elimina anumite diferențe vizibile dintre elevi, dar nu poate rezolva singură probleme precum bullyingul, lipsa de disciplină, abandonul școlar sau diferențele sociale.
De altfel, chiar și între elevii intervievați, opiniile sunt împărțite. Unii consideră că uniforma ar contribui la reducerea bullyingului și la crearea unei imagini unitare a școlii, în timp ce alții susțin că elevii trebuie să aibă în continuare posibilitatea de a se exprima prin vestimentație.
Amenzile din proiect au dispărut
O altă schimbare importantă față de forma inițială a inițiativei este eliminarea amenzilor pentru școli și părinți. Proiectul depus inițial prevedea sancțiuni de până la 10.000 de lei, însă acestea nu se mai regăsesc în forma adoptată de Senat.
Autoritățile locale ar putea contribui la plata uniformelor din bugetele locale, dacă dispun de fondurile necesare, însă proiectul nu le obligă să suporte aceste cheltuieli.
Urmează votul decisiv din Camera Deputaților
Deocamdată, uniforma obligatorie nu este încă o regulă aplicabilă tuturor școlilor din România. Proiectul trebuie să fie dezbătut și votat de Camera Deputaților, care este for decizional.
În același timp, protestul anunțat pentru 28 septembrie arată că disputa privind uniformele nu se rezumă la modelul unei cămăși sau al unei perechi de pantaloni. Este o dezbatere mai largă despre libertatea elevilor, autoritatea școlii, disciplină, egalitate și identitatea comunității școlare.
Iar întrebarea care rămâne este simplă: uniforma este o limitare a libertății elevilor sau o regulă menită să readucă în școală disciplina, decența și sentimentul de apartenență?
