ECONOMIE. Argintul traversează una dintre cele mai spectaculoase corecții din acest an. După ce a atins în ianuarie un record de 121,79 de dolari pentru o uncie, prețul metalului a coborât până în jurul valorii de 57,31 de dolari, ceea ce înseamnă o pierdere de peste jumătate din valoarea maximului istoric.
Prăbușirea nu este privită doar ca o simplă schimbare pe piața metalelor prețioase. Unii analiști consideră că evoluția argintului ar putea transmite un avertisment mai larg privind starea economiei globale, tocmai pentru că acest metal este mult mai legat de activitatea industrială decât aurul.
De ce este argintul mai sensibil decât aurul
Spre deosebire de aur, care este utilizat în principal ca activ de refugiu și instrument de investiții, argintul are o dublă funcție. Este cumpărat de investitori, dar este folosit și ca materie primă în numeroase industrii.
Din acest motiv, cererea pentru argint poate fi afectată rapid atunci când apar semne că producția industrială sau consumul încetinesc. Stefan Gleason, președintele Money Metals Exchange, consideră că slăbiciunea recentă a metalului poate reprezenta un indicator timpuriu al unor probleme mai profunde în economia reală.
De la peste 121 de dolari la aproximativ 57 de dolari
Recordul din ianuarie a venit după o perioadă de creșteri spectaculoase. Argintul a urcat până la 121,79 dolari pe uncie, după care direcția pieței s-a schimbat radical.
În prezent, prețul este în jurul valorii de 57,31 dolari pe uncie, ceea ce înseamnă că metalul a pierdut mai mult de 50% față de record. În același interval, aurul a avut o scădere mult mai redusă, de aproximativ 25% față de propriul maxim.
Diferența este importantă pentru investitori. Ea arată că argintul reacționează mai puternic la schimbările de sentiment și la perspectivele privind activitatea economică.
Energia scumpă complică și mai mult situația
Corecția de pe piața argintului vine într-un moment în care prețurile energiei au crescut puternic. Potrivit datelor prezentate în analiza ZF, cotațiile petrolului au avansat cu peste 70% de la începutul anului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Energia mai scumpă înseamnă costuri suplimentare pentru companii și consumatori și poate alimenta în continuare inflația. În Statele Unite, datele pentru septembrie au arătat o creștere anuală de 3,7% a prețurilor de consum, în timp ce prețurile de producție au urcat cu 6,3% în ritm anual.
Pentru economie, combinația dintre energie scumpă, inflație persistentă și o eventuală reducere a activității industriale reprezintă un scenariu dificil.
Aurul are un avantaj pe care argintul nu îl are
Un alt factor important este comportamentul diferit al investitorilor față de cele două metale.
Aurul beneficiază de cererea constantă venită din partea băncilor centrale, care au acumulat cantități importante în ultimii ani. Această cerere oferă aurului o sursă suplimentară de sprijin chiar și atunci când sentimentul de pe piețe se schimbă.
În cazul argintului, nu există un cumpărător strategic de aceeași amploare. De aceea, prețul său este mai expus la schimbările de sentiment ale investitorilor și la evoluția industriei.
Un semnal de alarmă, nu neapărat o sentință pentru economie
Scăderea argintului nu înseamnă automat că economia mondială intră în recesiune. Metalul este influențat și de factori specifici pieței sale, iar volatilitatea sa este în mod tradițional mai ridicată decât cea a aurului.
Totuși, amploarea corecției este urmărită cu atenție deoarece argintul este atât activ financiar, cât și materie primă industrială. O reducere persistentă a cererii pentru acest metal ar putea reflecta o încetinire a unor sectoare economice importante.
În acest moment, mesajul transmis de piață este unul de prudență: după o creștere explozivă până la începutul anului, argintul a pierdut peste 50%, iar această mișcare are loc în paralel cu presiunile generate de inflație, energie scumpă și incertitudinile privind evoluția economiei globale.
