POLITICĂ. Guvernul condus de Luca Niculescu a primit marți votul de învestitură al Parlamentului, punând capăt perioadei de aproape șase luni în care România s-a aflat într-un blocaj politic și a funcționat fără un Executiv cu puteri depline.
Cabinetul propus de Luca Niculescu a obținut 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, depășind cu mult pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire.
Un nou Guvern după luni de criză politică
Votul din Parlament încheie o perioadă începută în mai 2026, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. Formarea unui nou Executiv s-a dovedit dificilă, iar Luca Niculescu a fost a patra persoană desemnată de președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier.
Cabinetul Niculescu beneficiază de sprijinul PSD, în timp ce PNL și UDMR au anunțat că vor susține noul Executiv în Parlament, fără ca UDMR să intre în componența Guvernului. În schimb, AUR și USR s-au opus învestirii.
Cine face parte din noul Cabinet
Noul Guvern este format din miniștri proveniți în principal din PSD, alături de mai multe persoane independente. Printre numele din Cabinet se află Alexandru Nazare la Finanțe, Sebastian-Dănuț Neculăescu la Externe, Alexandru Rogobete la Sănătate și Radu Marinescu la Justiție.
Înaintea votului din plen, toți cei 18 candidați pentru funcțiile de ministru au primit avize favorabile în comisiile parlamentare.
Ce urmează după vot
Odată obținut votul de încredere al Parlamentului, Luca Niculescu și membrii Cabinetului urmează să depună jurământul la Palatul Cotroceni, în fața președintelui Nicușor Dan.
Noul Executiv preia responsabilitatea guvernării într-un moment dificil pentru România, după luni de instabilitate politică și în condițiile unor presiuni importante asupra finanțelor publice.
Printre obiectivele anunțate de premierul desemnat se află consolidarea fiscală, gestionarea responsabilă a banilor publici și crearea unui cadru mai predictibil pentru economie. Niculescu a transmis că nu promite „minuni”, ci seriozitate în administrarea fondurilor publice și stabilitate economică.
Prin votul de marți, România revine astfel la o formulă de guvernare cu puteri depline, după aproape jumătate de an de criză politică.
