EDUCAȚIE. Noul ministru al Educației, Sorin Costreie, nu crede că România poate copia pur și simplu sistemele de învățământ din țările care obțin rezultate foarte bune la testele PISA. Oficialul a dat exemplul Japoniei, unde inclusiv implicarea elevilor în curățenia școlii face parte dintr-un model educațional și social care, în opinia sa, nu poate fi transferat automat în România.
Declarațiile vin în contextul rezultatelor slabe obținute de elevii români la PISA 2025. Costreie consideră că una dintre problemele importante ale școlii românești este faptul că elevii acumulează informații, însă întâmpină dificultăți atunci când trebuie să le folosească în situații concrete.
Ministrul a explicat că un copil poate cunoaște, de exemplu, tabla înmulțirii sau alte noțiuni predate la școală, fără să știe neapărat cum să folosească acele cunoștințe în viața de zi cu zi. Tocmai de aceea, spune el, trebuie regândit modul în care elevii sunt ajutați să înțeleagă și să aplice ceea ce învață.
Profesorii, o parte importantă a schimbării
Una dintre soluțiile indicate de Sorin Costreie este îmbunătățirea pregătirii profesorilor. Ministrul consideră că formarea cadrelor didactice poate contribui la schimbarea modului în care informațiile ajung la elevi și, implicit, la dezvoltarea capacității acestora de a folosi practic ceea ce învață.
Întrebat dacă România ar putea prelua modelele educaționale performante din Estonia sau Japonia, Costreie a respins ideea copierii lor ca atare.
În opinia sa, rezultatele unei țări nu sunt determinate exclusiv de programa școlară sau de metodele folosite la clasă. Contează și societatea, familiile, profesorii, resursele disponibile și relația dintre părinți și școală.
În Japonia, elevii fac și curățenie în școli
Pentru a explica diferențele dintre cele două sisteme, ministrul a dat exemplul unei practici cunoscute din școlile japoneze: elevii participă la curățenie, în loc ca această responsabilitate să revină exclusiv personalului angajat special pentru asemenea activități.
Costreie consideră că o asemenea regulă ar provoca imediat reacții în România.
„În secunda doi, toți părinții o să sară”, a spus ministrul, explicând că mulți ar întreba imediat de ce ar trebui propriii copii să facă ordine și curățenie în școală.
Exemplul este folosit de ministru pentru a arăta că modelul japonez nu este doar unul educațional, ci unul socio-educațional, strâns legat de cultura și mentalitatea societății în care funcționează.
Prin urmare, simpla preluare a unor reguli din Japonia și introducerea lor în școlile românești nu ar garanta automat rezultate similare.
România, în partea de jos a clasamentelor PISA
Discuția apare după publicarea rezultatelor PISA 2025, care arată o scădere a performanțelor elevilor români la științe, matematică și citire. România se află printre țările Uniunii Europene cu rezultate slabe, depășind doar câteva state membre la aceste evaluări.
Testele PISA nu urmăresc doar cât de multe informații au memorat elevii. Evaluarea organizată de OCDE verifică în special dacă tinerii de 15 ani sunt capabili să folosească ceea ce au învățat pentru a rezolva probleme și situații întâlnite în viața reală.
Pentru Sorin Costreie, îmbunătățirea rezultatelor României nu ar trebui să însemne copierea unui sistem străin, ci găsirea unor soluții adaptate realităților din școlile românești.
