POLITIC. Serbia intră într-o nouă etapă politică, după ce Lista Studenților, o mișcare apărută în urma protestelor anticorupție, a câștigat alegerile parlamentare anticipate și a pus capăt dominației politice exercitate de Aleksandar Vucic în ultimii 12 ani. Liderul sârb și-a recunoscut înfrângerea în seara de duminică, 25 octombrie, înainte de publicarea rezultatelor oficiale definitive.
Potrivit estimărilor preliminare realizate de Ipsos și CeSID, formațiunea susținută de mișcarea studențească ar urma să obțină aproximativ 52% din voturi și între 135 și 140 de mandate în Parlamentul de la Belgrad. Tabăra politică a lui Vucic ar urma să obțină aproximativ 39,3% din voturi și în jur de 104-105 mandate.
Rezultatul reprezintă o schimbare majoră pentru Serbia, unde Aleksandar Vucic a deținut funcții de conducere începând din 2014, mai întâi ca prim-ministru, apoi ca președinte, din 2017. În urma scrutinului, Lista Studenților ar urma să obțină o majoritate parlamentară, care i-ar permite să formeze un nou guvern.
Cozi uriașe la secțiile de votare
Scrutinul de duminică a fost marcat de o mobilizare puternică a alegătorilor. În Belgrad și Novi Sad, două dintre cele mai importante orașe ale țării, s-au format cozi încă înainte de deschiderea secțiilor de votare, iar unii cetățeni au așteptat perioade îndelungate pentru a putea vota.
Alegerile au fost privite de susținătorii mișcării studențești drept un adevărat referendum împotriva lui Aleksandar Vucic și a sistemului politic construit în jurul partidului său. Pentru prima dată după mulți ani, opoziția a reușit să mobilizeze o mișcare suficient de puternică pentru a amenința serios controlul exercitat de actuala putere asupra instituțiilor statului.
Participarea ridicată la vot a fost unul dintre elementele importante ale scrutinului, în condițiile în care nemulțumirile față de guvernare s-au amplificat în ultimii doi ani.
Tragedia care a declanșat protestele
Lista Studenților s-a format în urma manifestațiilor izbucnite după tragedia din gara orașului Novi Sad, produsă la 1 noiembrie 2024. Prăbușirea copertinei unei clădiri din complexul feroviar a provocat moartea a 16 persoane și a declanșat un val de proteste împotriva autorităților.
O parte dintre protestatari au considerat că tragedia reflectă probleme grave legate de corupție, responsabilitatea instituțiilor publice și modul în care sunt gestionate proiectele de infrastructură. Manifestațiile au început cu acțiuni de comemorare a victimelor, dar s-au transformat treptat într-o amplă mișcare antiguvernamentală.
Studenții au ajuns în prim-planul protestelor, organizând blocaje, marșuri și manifestații de amploare. În martie 2025, sute de mii de persoane au participat la o demonstrație organizată la Belgrad, considerată una dintre cele mai mari manifestații antiguvernamentale din istoria recentă a Serbiei.
Mișcarea a primit sprijin din partea unor categorii sociale diverse, inclusiv profesori, fermieri și cetățeni nemulțumiți de direcția în care se îndrepta țara. În ianuarie 2025, presiunea străzii a contribuit la demisia premierului de atunci, Milos Vucevic, un apropiat al lui Vucic.
O formațiune politică apărută cu puțin timp înainte de alegeri
Deși protestele au început cu mult înainte de constituirea unei structuri electorale, ideea participării la alegeri a prins contur în primăvara anului 2025. Studenții au purtat discuții cu partidele de opoziție și au încercat să obțină sprijin pentru o candidatură comună, astfel încât voturile împotriva actualei puteri să nu fie împărțite între mai multe formațiuni.
Lista Studenților a fost constituită oficial la 9 septembrie 2026, cu aproximativ o lună și jumătate înaintea scrutinului anticipat. În ciuda denumirii sale, candidații formațiunii nu sunt exclusiv studenți. Lista a reunit persoane din domenii diferite, printre care cadre universitare, medici, actori, sportivi și fermieri.
Unul dintre obiectivele centrale ale mișcării este combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ. Transformarea unei mișcări de protest într-o forță electorală capabilă să câștige alegerile reprezintă una dintre cele mai importante evoluții politice din Serbia ultimilor ani.
Vucic admite înfrângerea, dar critică adversarii
După închiderea secțiilor de votare, Aleksandar Vucic a recunoscut că formațiunea sa a pierdut scrutinul, invocând estimările rezultate din numărătorile paralele. Liderul sârb a declarat că „este clar că am pierdut aceste alegeri” și a admis că Lista Studenților a obținut victoria.
Cu toate acestea, Vucic nu și-a ascuns ostilitatea față de adversarii săi, pe care i-a acuzat că ar reprezenta interese străine și ar urmări să afecteze suveranitatea Serbiei.
Rezultatele oficiale definitive urmau să confirme distribuția mandatelor, însă estimările preliminare indicau deja un avantaj suficient de mare pentru ca Lista Studenților să poată forma o majoritate parlamentară.
Victoria marchează un moment de cotitură pentru Serbia și demonstrează că o mișcare pornită din universități, alimentată de nemulțumirile provocate de o tragedie națională, poate deveni o alternativă politică majoră. După ani în care Aleksandar Vucic a dominat scena politică, mobilizarea studenților și sprijinul popular au deschis calea unei schimbări de putere la Belgrad.
