JUSTIȚIE. Motivarea prin care Tribunalul București a respins solicitarea DIICOT de prelungire cu încă 30 de zile a arestului preventiv al lui Călin Georgescu aduce în prim-plan o problemă serioasă pentru acuzare. Judecătorul Claudiu-Eduard Corobană a constatat că noile acuzații invocate de procurori pentru a argumenta menținerea fostului candidat prezidențial în spatele gratiilor nu sunt susținute, în acest moment, de probe care să demonstreze săvârșirea faptelor respective: „În ceea ce privește aspectele referitoare la conduita inculpatului Georgescu, constând în săvârșirea de noi infracțiuni, judecătorul reține că în dosarul cauzei nu există minime elemente de fapt din care să rezulte comiterea infracțiunilor menționate”.
Instanța a respins luni, 26 octombrie, ca neîntemeiată propunerea DIICOT și a decis înlocuirea arestului preventiv cu control judiciar pentru 60 de zile. Hotărârea nu este definitivă, iar punerea în libertate se va produce numai dacă soluția rămâne definitivă și Georgescu nu este reținut sau arestat într-o altă cauză. Procurorii au contestat decizia.
Dosarul nou pe care DIICOT l-a adus în discuție
Unul dintre argumentele procurorilor pentru continuarea arestului a fost comportamentul pe care Călin Georgescu l-ar fi avut în perioada în care se afla sub control judiciar.
DIICOT a susținut că, la 26 septembrie 2026, acesta ar fi comis noi infracțiuni în legătură cu verificarea tehnică a locuinței sale din Mogoșoaia, unde ar fi urmărit să descopere eventuale dispozitive de supraveghere audio-video instalate de autorități.
În acest nou dosar au fost formulate acuzații privind instigarea la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, precum și instigarea la tentative de alterare a integrității datelor informatice și de perturbare a funcționării sistemelor informatice.
Procurorii au folosit existența acestei noi anchete ca argument pentru concluzia că Georgescu ar fi comis alte infracțiuni în perioada în care era supus unei măsuri preventive și că, în consecință, menținerea sa în arest ar fi justificată.
Judecătorul: simpla existență a unei anchete nu este suficientă
Aici apare însă diferența majoră dintre poziția DIICOT și concluzia magistratului.
Judecătorul Claudiu-Eduard Corobană a arătat că simplul fapt că față de o persoană s-a dispus continuarea urmăririi penale pentru o anumită infracțiune nu este suficient pentru justificarea arestării preventive. Pentru aplicarea temeiurilor invocate de procurori trebuie să existe și probe referitoare la comiterea faptelor respective.
În privința verificării locuinței din Mogoșoaia, magistratul a ajuns la o concluzie categorică: „neexistând nicio probă” că Georgescu ar fi intenționat să determine o altă persoană să desfășoare operațiunile informatice descrise de DIICOT.
Mai mult, judecătorul a apreciat că acțiunea de scanare sau verificare a imobilului, în scopul identificării unor eventuale mijloace de înregistrare audio-video, nu poate fi încadrată, pe baza elementelor prezentate, în infracțiunile informatice indicate de procurori.
Noile acuzații nu au convins instanța să prelungească arestul
Această concluzie a avut greutate în analiza solicitării DIICOT. Procurorii încercaseră să folosească presupusele noi fapte pentru a demonstra că Georgescu ar fi încălcat obligațiile impuse anterior și că există motive pentru continuarea celei mai severe măsuri preventive.
Tribunalul a apreciat însă că elementele prezentate nu justifică prelungirea arestării preventive în forma solicitată de DIICOT.
Instanța a respins astfel propunerea procurorilor și a dispus pentru Călin Georgescu, dar și pentru Ionel Rusen, înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Georgescu este cercetat într-un dosar privind o presupusă înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Dosarul principal în care Călin Georgescu și Ionel Rusen au ajuns în arest preventiv privește acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și o presupusă înșelăciune de aproximativ 1,1 milioane de euro.
Potrivit acuzațiilor procurorilor, Georgescu i-ar fi recomandat unui om de afaceri să ia legătura cu Ionel Rusen, iar acesta l-ar fi pus în contact cu italianul Massimiliano Arena, prezentat drept reprezentant al unei bănci elvețiene. Pentru obținerea unei finanțări ar fi fost solicitată o garanție de un milion de euro, iar alte 100.000 de euro ar fi urmat, potrivit anchetatorilor, să fie folosite pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Georgescu. Acestea reprezintă acuzațiile formulate în anchetă și nu fapte stabilite definitiv de o instanță.
Decizia privind eliberarea nu este definitivă
Deși Tribunalul București a dispus înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar, Călin Georgescu nu este automat eliberat în baza hotărârii de luni.
Instanța a precizat că punerea în libertate se va face la momentul rămânerii definitive a hotărârii, dacă acesta nu este reținut sau arestat într-o altă cauză. DIICOT a contestat soluția, astfel că decizia finală asupra măsurii preventive aparține instanței superioare.
Motivarea Tribunalului este însă relevantă deoarece arată că unul dintre argumentele suplimentare folosite de procurori pentru menținerea lui Georgescu în arest — presupusa comitere a unor noi infracțiuni în legătură cu verificarea locuinței sale — nu a fost considerat susținut probator în forma prezentată instanței. Acest lucru nu echivalează cu o achitare și nici cu închiderea dosarelor, dar slăbește argumentul respectiv folosit de DIICOT pentru prelungirea arestării preventive.
