SĂNĂTATE. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, lansează acuzații dure la adresa fostului Guvern condus de Ilie Bolojan, despre care susține că a lăsat în sistemul sanitar obligații de plată care ar putea depăși 30 de miliarde de lei.
Potrivit ministrului, o parte dintre medicamentele deja livrate și serviciile medicale efectuate nu au fost încă facturate, iar în momentul în care toate aceste obligații vor fi înregistrate, dimensiunea reală a datoriilor va deveni vizibilă.
Rogobete: deficitul ar fi fost redus prin amânarea facturilor
Ministrul susține că situația financiară de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este una extrem de gravă.
Rogobete afirmă că, în urma discuțiilor cu producătorii și distribuitorii de medicamente, a constatat existența unor obligații financiare care nu apar încă integral în evidențele oficiale.
Este vorba despre medicamente livrate și servicii medicale deja furnizate, dar pentru care facturile fie nu au fost emise, fie nu au fost achitate.
În acest context, ministrul acuză fosta guvernare că ar fi reușit să reducă artificial deficitul bugetar prin amânarea înregistrării unor cheltuieli.
„Când se vor elibera toate facturile, vom vedea că datoriile sunt de peste 30 de miliarde de lei”, a susținut Alexandru Rogobete.
Afirmația reprezintă estimarea și acuzația ministrului, nu o sumă confirmată oficial în acest moment de toate instituțiile implicate.
CNAS are restanțe de miliarde de lei
Una dintre cele mai mari probleme este concentrată, potrivit ministrului, la CNAS, unde ar exista obligații de aproximativ 7,5 miliarde de lei pentru medicamente și servicii medicale.
Rogobete spune că sunt afectate inclusiv programele naționale destinate pacienților cu cancer, boli cardiovasculare și diabet, precum și serviciile medicale pentru copii.
Problemele financiare se resimt atât în spitalele publice, cât și în farmacii, care așteaptă plata unor servicii și produse deja furnizate.
Ministrul susține că nivelul acestor restanțe este unul neobișnuit de ridicat și pune presiune asupra întregului sistem sanitar.
Sănătatea are nevoie de bani înainte de rectificarea bugetară
În paralel, Guvernul pregătește rectificarea bugetară, iar Ministerul Sănătății încearcă să stabilească exact necesarul financiar până la sfârșitul anului.
Rogobete a transmis că este nevoie de o imagine completă a tuturor obligațiilor: atât facturile deja emise și neachitate, cât și lucrările și serviciile realizate care urmează să fie facturate.
Potrivit unor estimări prezentate de ministru, sistemul sanitar ar avea nevoie de aproximativ 11 miliarde de lei pentru a încheia anul fără presiuni financiare majore. O parte importantă ar trebui să ajungă la CNAS pentru programele naționale, medicamente și tratamente.
150 de milioane de lei pentru UPU și ambulanțe
În ciuda problemelor financiare, ministrul dă asigurări că serviciile de urgență nu vor rămâne fără resurse.
Ministerul Sănătății a identificat și redistribuit 150 de milioane de lei pentru Unitățile de Primiri Urgențe și serviciile de ambulanță.
Suma ar trebui să acopere necesarul pentru lunile octombrie și noiembrie, precum și începutul lunii decembrie. Banii urmează să fie reîntregiți ulterior prin rectificarea bugetară.
Rogobete a cerut astfel calm și a precizat că UPU-urile și serviciile de ambulanță dispun în prezent de fondurile necesare pentru intervențiile de urgență.
Un conflict politic înaintea rectificării
Declarațiile ministrului vin într-un moment în care Guvernul trebuie să stabilească modul în care va împărți resursele disponibile pentru finalul anului și să pregătească bugetul pentru 2027.
În acest context, PSD solicită ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte public situația reală a finanțelor țării.
Social-democrații au transmis că nu vor susține rectificarea bugetară înainte de clarificarea obligațiilor financiare și a sumelor care trebuie achitate până la sfârșitul anului.
Rogobete susține că actualul Guvern trebuie să pornească de la cifre reale și complete, pentru ca banii alocați prin rectificare să nu acopere doar o parte dintre datoriile deja acumulate.
Conflictul readuce în prim-plan problema modului în care au fost gestionate cheltuielile publice în timpul fostei guvernări și deschide o nouă dispută politică privind costul măsurilor adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.
