POLITIC. Bulgaria are un nou președinte, după ce Iliana Iotova, actualul șef al statului, a obținut o victorie clară în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, desfășurat duminică, 1 noiembrie. Primele rezultate ale sondajelor la ieșirea de la urne (exit-poll) o plasează la o distanță considerabilă de contracandidatul său, Andrei Ghiurov, fost prim-ministru interimar susținut de opoziția pro-occidentală. Dacă estimările vor fi confirmate de rezultatele oficiale, Iotova va deveni prima femeie aleasă direct în funcția de președinte al Bulgariei.
Exit-poll-urile indică o diferență de aproape 10 puncte procentuale
Potrivit datelor publicate de Radio Bulgaria – BNR, două dintre principalele institute de sondare au indicat victoria echipei formate din Iliana Iotova și Kiril Vâlcev. Sondajul realizat de agenția Myara, la ora 20:00, le atribuie celor doi 51% din voturi, în timp ce perechea Andrei Ghiurov – Gheorghi Kandev ar fi obținut 44,7%. Alte 4,3% dintre alegători au ales varianta „Nu susțin pe nimeni”.
Estimările institutului Alpha Research, realizate la ora 19:00, indică un rezultat și mai bun pentru actuala președintă: 52,5% din voturi, comparativ cu 43,4% pentru contracandidatul său. În acest sondaj, 4,1% dintre participanți au declarat că nu susțin niciun candidat.
Cele două cercetări indică, așadar, un avantaj consistent pentru Iotova, diferența dintre candidați fiind de aproximativ 7,1–9,1 puncte procentuale, în funcție de institutul de sondare.
Prezența la vot și participarea diasporei
Potrivit estimărilor publicate de BNR, prezența la urne a fost de 26,8% conform Myara și de 29,1% potrivit Alpha Research. Participarea a fost ceva mai ridicată decât în primul tur, organizat pe 25 octombrie, când numai aproximativ 23% dintre alegătorii cu drept de vot s-au prezentat la urne.
Un element important al scrutinului l-a reprezentat participarea comunităților bulgare din străinătate. Votul a fost organizat în 60 de țări, iar procesul electoral în diaspora a început încă din seara zilei de 31 octombrie, odată cu deschiderea secției din Auckland, Noua Zeelandă. Ultimele secții urmau să se închidă pe coasta de vest a Statelor Unite, în dimineața zilei de 2 noiembrie, ora Bulgariei.
În total, 27 de perechi de candidați s-au înscris în cursa pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte. În turul decisiv au ajuns doar echipele care au obținut cele mai multe voturi în prima rundă: Iotova – Vâlcev și Ghiurov – Kandev.
Pentru comparație, cea mai mare participare la alegerile prezidențiale din perioada democratică a Bulgariei a fost înregistrată în 1992, în turul al doilea, când prezența la vot a ajuns la 75,9%. Atunci, Jeliu Jelev a devenit primul președinte bulgar ales democratic în urma unor alegeri libere.
Rusia, Ucraina și securitatea Mării Negre au influențat campania
Dincolo de alegerea unui nou președinte, scrutinul a avut o miză importantă pentru orientarea politicii externe a Bulgariei, în special în privința relațiilor cu Rusia, a sprijinului pentru Ucraina și a poziționării țării în cadrul Uniunii Europene și NATO.
Iliana Iotova, susținută de partidul Bulgaria Progresistă, promovează reluarea dialogului diplomatic cu Moscova și susține că războiul din Ucraina trebuie încheiat prin negocieri. De asemenea, s-a pronunțat împotriva continuării ajutorului militar și financiar pentru Kiev, argumentând că prelungirea conflictului înseamnă mai multe victime și distrugeri.
În tabăra adversă, Andrei Ghiurov a fost susținut de formațiunile reformiste și pro-occidentale, care pledează pentru menținerea unei poziții ferme față de Rusia și continuarea sprijinului pentru Ucraina. În perioada în care a condus guvernul interimar, Ghiurov a semnat un acord de cooperare în domeniul securității cu Kievul.
Campania electorală s-a desfășurat într-un moment de îngrijorare crescută privind securitatea maritimă în Marea Neagră. Mai multe nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea coastei bulgare, iar incidentele au provocat victime și dispariția unor marinari. Potrivit informațiilor prezentate de Reuters și preluate de presa internațională, peste 20 de membri ai echipajelor sunt considerați morți sau dispăruți în urma atacurilor.
Unul dintre cele mai grave incidente a vizat o navă container grecească, care s-a scufundat după ce a fost lovită de drone. Guvernul bulgar a solicitat sprijinul aliaților pentru consolidarea protecției maritime, în condițiile în care atacurile au amplificat temerile privind extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor din regiune.
Iliana Iotova, prezentată drept „președinta păcii”
Mesajul electoral al Ilianei Iotova, centrat pe necesitatea păcii și a negocierilor, pare să fi avut un impact important asupra alegătorilor. Boriana Dimitrova, analistă a institutului Alpha Research, a apreciat că actuala președintă a reușit să se prezinte drept o „președintă a păcii”, într-un context în care populația este tot mai preocupată de riscul extinderii conflictului militar.
Analista a atras atenția și asupra modului în care teama de război a influențat campania electorală, în special după incidentele din Marea Neagră. În același timp, partidul Bulgaria Progresistă, condus de premierul Rumen Radev, a reușit să-și mobilizeze din nou electoratul după un prim tur în care competiția fusese mult mai strânsă.
Rumen Radev își consolidează influența asupra politicii bulgare
O victorie confirmată a Ilianei Iotova ar reprezenta și un succes politic important pentru Rumen Radev, fostul președinte al Bulgariei, care a demisionat în ianuarie 2026 pentru a intra în competiția parlamentară.
Formațiunea sa, Bulgaria Progresistă, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, obținând 131 dintre cele 240 de mandate. Astfel, succesul electoral al candidatei susținute de Radev ar consolida influența politică a acestuia atât în Parlament, cât și la nivelul instituției prezidențiale.
Deși președintele Bulgariei are în principal un rol reprezentativ, funcția nu este lipsită de atribuții importante. Șeful statului este comandantul suprem al forțelor armate, poate retrimite legi Parlamentului pentru reexaminare, semnează tratate internaționale și are un rol important în desemnarea guvernelor interimare, mai ales în perioadele de instabilitate politică.
Mandatul prezidențial este de cinci ani, iar aceeași persoană poate ocupa funcția pentru cel mult două mandate.
Rezultatele prezentate de BNR sunt estimări la ieșirea de la urne, nu rezultate oficiale definitive. Numărarea voturilor urmează să stabilească scorul final al alegerilor care ar putea marca o schimbare importantă în conducerea politică a Bulgariei.
