JUSTIȚIE. Un milion de euro plătit de omul de afaceri Răzvan Leu în contextul unei promisiuni de obținere a unui credit internațional apare în traseul financiar care duce din Elveția către o bancă din Letonia, închisă ulterior de Banca Centrală Europeană (BCE). O investigație publicată de HotNews reconstituie circuitul unor transferuri bancare și identifică legături cu alte anchete privind presupuse operațiuni de spălare de bani, aflate în desfășurare în Letonia și Statele Unite.
Potrivit documentelor DIICOT consultate de jurnaliști, Răzvan Leu, patronul firmei Real Concrete Land SRL, susține că a achitat un milion de euro drept garanție pentru obținerea unui credit de șase milioane de euro, care i-ar fi fost promis de Călin Georgescu și Ionel Rusen. Împrumutul nu ar mai fi fost acordat, iar omul de afaceri a reclamat situația autorităților române.
Primul traseu: un cont din Elveția
Banii au fost transferați în decembrie 2021 într-un cont deschis la Incore Bank, în Zurich, pe numele Migom Bank, o instituție financiară offshore înregistrată în Dominica. În documentele procurorilor, beneficiarul efectiv al contului este indicat ca fiind bancherul elvețian Thomas Schätti, care ocupa și funcția de director al Migom Bank.
Conform ordonanței DIICOT, după intrarea banilor în cont, la 30 decembrie 2021, una dintre primele operațiuni importante a fost un transfer de 4.000.007,24 euro către Baltic International Bank SE, instituție financiară cu sediul în Riga, capitala Letoniei. Procurorii arată că suma ar putea include și milionul plătit de Răzvan Leu, însă banii proveneau dintr-un cont în care erau amestecate fondurile mai multor clienți. Prin urmare, documentele prezentate nu stabilesc că întregul milion a ajuns în mod individual și identificabil în contul băncii letone.
Banca din Riga, închisă după sancțiuni și probleme grave
Transferul a avut loc cu aproximativ un an înainte ca autoritățile letone să suspende activitatea Baltic International Bank SE, în decembrie 2022. Instituția se confrunta cu pierderi și probleme financiare, iar autoritățile de supraveghere identificaseră anterior deficiențe repetate în sistemele de control destinate prevenirii spălării banilor.
În martie 2023, Banca Centrală Europeană a retras licența de funcționare a instituției, iar banca a intrat în procedura de lichidare. În ianuarie 2024, aceasta a fost declarată insolvabilă de o instanță din Letonia. Contestația depusă împotriva deciziei BCE a fost respinsă în iunie 2025 de Tribunalul Uniunii Europene, care a reținut încălcări grave și de durată ale legislației privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și deficiențe ale mecanismelor de control intern.
Pentru HotNews, reprezentantul băncii centrale letone a confirmat că instituția fusese sancționată în repetate rânduri, inclusiv prin amenzi și restricții operaționale. În prezent, creditorii își mai pot depune solicitările de recuperare a sumelor până la 29 ianuarie 2029, potrivit persoanei desemnate să gestioneze procedura de insolvență.
Conducerea băncii este judecată pentru spălare de bani
Investigația jurnalistică a identificat și o altă legătură importantă: fosta conducere a Baltic International Bank este judecată în Letonia într-un dosar de spălare de bani. Potrivit informațiilor transmise publicației de Parchetul General din Letonia, acționarul majoritar Valerijs Belokons și alți membri ai conducerii sunt acuzați că ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru spălarea a aproximativ 20 de milioane de euro, bani despre care anchetatorii susțin că ar fi fost obținuți în mod fraudulos.
Procurorii letoni susțin că mecanismul ar fi implicat emiterea unor noi acțiuni ale băncii, vândute unor persoane ale căror dosare au fost ulterior separate. Sumele obținute ar fi fost introduse în capitalul instituției. Totuși, autoritățile letone au precizat pentru HotNews că transferul de peste patru milioane de euro din contul elvețian al Migom Bank nu face parte din dosarul judecat în prezent la Riga. De asemenea, Thomas Schätti nu figurează printre inculpații din acest proces.
Acuzații separate în Statele Unite
Numele bancherului elvețian apare și într-o acțiune civilă deschisă în 2024 la un tribunal federal din New York. Un investitor al grupului Migom Global a formulat acuzații potrivit cărora Schätti și alte persoane ar fi folosit aproximativ 21 de milioane de euro din fondurile clienților Migom pentru achiziționarea unor pachete de acțiuni care ar fi permis preluarea Baltic International Bank.
Documentele depuse în instanță susțineau că fondurile clienților ar fi fost amestecate cu banii proprii ai băncii și transferate către mai multe societăți private, controlate de persoanele vizate. În același dosar era menționat și transferul de bani din contul Migom de la Incore Bank către banca letonă, despre care reclamanții afirmau că ar fi fost folosit pentru preluarea instituției fără informarea autorităților de reglementare.
Aceste acuzații nu au fost însă stabilite de o instanță. În martie 2025, reclamantul a retras voluntar acțiunea, fără ca retragerea să împiedice automat o eventuală reluare ulterioară a procesului. Avocatul care l-a reprezentat pe Schätti a respins acuzațiile, susținând că plângerea conținea afirmații false și că nu fusese confirmată de o instanță. Un alt avocat citat de HotNews a explicat că acel cont de la Incore Bank era unul colector, prin care erau procesate tranzacțiile mai multor clienți ai Migom.
În paralel, Migom Bank și-a întrerupt activitatea în 2023, iar în februarie 2024 autoritatea de supraveghere financiară din Dominica a dispus încetarea oficială a operațiunilor. Thomas Schätti a fost înlăturat din funcția de director.
Apar și conexiuni cu persoane din Rusia și Austria
Investigația amintește și de informații publicate anterior de G4Media, potrivit cărora Migom Bank ar fi fost controlată din umbră de interese rusești, prin intermediul lui Thomas Schätti. În aceste relatări apare numele lui Michael Guss, cunoscut și ca Mikhail Sirojin, despre care jurnaliștii au scris că ar fi fost adevăratul decident din spatele instituției financiare.
În documentele acțiunii civile din Statele Unite este menționat și fostul politician austriac Johann Gudenus, acuzat de reclamanți că și-ar fi folosit relațiile politice pentru a-l proteja pe Schätti de controalele autorităților. Gudenus a fost viceprimar al Vienei și lider al grupului parlamentar al partidului FPÖ. El a părăsit formațiunea în 2019, în urma scandalului cunoscut drept „afacerea Ibiza”, care a contribuit la prăbușirea coaliției de guvernare din Austria.
Nici aceste acuzații din dosarul american nu reprezintă constatări definitive ale unei instanțe. Schätti a respins public, în 2023, acuzațiile formulate împotriva sa și a susținut că investiția în banca letonă s-a desfășurat cu respectarea legislației.
Ce se știe despre dosarul lui Călin Georgescu
Potrivit DIICOT, gruparea investigată în România ar fi promis credite externe în schimbul unor garanții de ordinul milioanelor de euro, iar persoanele care achitau banii nu ar mai fi primit împrumuturile promise. Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt vizați de acuzațiile formulate de procurori, care trebuie analizate și soluționate de instanță.
