ECONOMIE. O eventuală majorare cu 300 de lei a salariului minim brut ar aduce angajaților doar 100 de lei în plus în mână, în timp ce statul ar încasa 68% din costul suplimentar generat de această creștere. Cu alte cuvinte, dintr-o majorare prezentată drept un sprijin pentru salariații cu venituri mici, cea mai mare parte a banilor suplimentari ajunge la bugetul public, nu în buzunarele celor care muncesc. Calculele apar într-o analiză realizată de IMM România, care atrage atenția și asupra presiunii suplimentare pe care o astfel de măsură ar pune-o asupra firmelor, în special asupra întreprinderilor mici.
Din 300 de lei brut, angajatul primește doar 100 de lei
Potrivit analizei prezentate marți de IMM România, creșterea salariului minim brut de la 4.325 la 4.625 de lei ar însemna un câștig net de numai 100 de lei pe lună pentru angajat. În schimb, costul total suportat de angajator ar crește cu aproximativ 311 lei lunar, iar statul ar încasa 68% din acest cost suplimentar prin taxe și contribuții.
Calculul ia în considerare și expirarea, la 31 decembrie 2026, a facilității fiscale prin care 200 de lei din salariul lunar sunt scutiți de impozit pe venit și contribuții sociale. Odată cu dispariția acestei facilități, o parte importantă din majorarea brută este absorbită de fiscalitate.
Practic, pentru un salariat care câștigă salariul minim, o creștere de 300 de lei pe hârtie se transformă într-un plus de numai 100 de lei în venitul efectiv. Diferența dintre majorarea anunțată și banii care ajung efectiv la angajat ridică semne de întrebare privind eficiența unei asemenea măsuri pentru persoanele cu cele mai mici venituri.
100 de lei în plus într-o perioadă în care cheltuielile s-au dublat
Pentru angajații care trebuie să acopere lunar cheltuielile cu alimentele, energia, gazele, combustibilul, locuința și transportul, un plus de 100 de lei are un impact foarte limitat. În condițiile în care costurile vieții au crescut, iar bugetele familiilor sunt deja puternic afectate de cheltuielile curente, suma rămasă după majorarea salariului poate acoperi doar o mică parte din nevoile suplimentare.
Astfel, întrebarea nu este doar cu cât crește salariul minim brut, ci mai ales cât din această creștere ajunge efectiv la omul care muncește. Dacă din 300 de lei suplimentari angajatul primește doar 100, iar statul încasează cea mai mare parte a costului fiscal, efectul concret asupra puterii de cumpărare rămâne infim!
Firmele mici, cele mai expuse la creșterea costurilor
Analiza IMM România avertizează că majorarea salariului minim, cumulată cu scumpirea energiei și a combustibililor, ar putea afecta semnificativ profitabilitatea companiilor. Cele mai vulnerabile sunt întreprinderile cu o cifră de afaceri sub un milion de lei, categorie care reprezintă aproximativ 84% dintre firmele analizate.
Conform simulărilor realizate pe baza rezultatelor financiare din 2025, majorarea salariului minim cu 300 sau 500 de lei, în paralel cu creșterea costurilor la energie și combustibili, ar putea reduce profitul mediu al companiilor cu 12% până la 18%.
Documentul mai arată că un singur angajat remunerat cu salariul minim poate reprezenta un cost echivalent cu 25%–33% din profitul mediu al unei firme. În cazul întreprinderilor cu o cifră de afaceri sub un milion de lei, veniturile antreprenorilor obținute din dividende ar putea ajunge chiar sub salariul net al unui angajat plătit cu minimul pe economie.
Potrivit estimărilor organizației, la nivelul întregii economii, majorarea costurilor salariale ar putea genera cheltuieli suplimentare cuprinse între 6,6 și 10,9 miliarde de lei anual. În același timp, încasările suplimentare la bugetul de stat ar putea ajunge la 4,5–6,3 miliarde de lei pe an.
IMM România cere înghețarea salariului minim și reducerea taxelor pe muncă
În contextul acestor estimări, reprezentanții IMM România propun înghețarea salariului minim brut, invocând presiunea tot mai mare asupra companiilor, creșterea costurilor operaționale și diminuarea consumului.
Organizația susține că majorarea salariilor nu ar trebui să fie realizată exclusiv prin creșterea sumelor brute, în condițiile în care o parte importantă din bani este absorbită de taxe și contribuții. Alternativa propusă este reducerea fiscalității aplicate muncii, astfel încât salariații să poată rămâne cu mai mulți bani fără ca angajatorii să fie obligați să suporte creșteri disproporționate ale costurilor.
În acest sens, IMM România invocă rezultatele propriilor sondaje, potrivit cărora 84,7% dintre antreprenorii consultați susțin reducerea cu cinci puncte procentuale a impozitului pe salarii, ca modalitate de creștere a veniturilor nete ale angajaților.
Reprezentanții mediului de afaceri consideră, totodată, că reducerea taxelor trebuie însoțită de diminuarea cheltuielilor statului. În opinia lor, presiunea financiară nu poate fi transferată în continuare doar asupra companiilor, în condițiile în care acestea se confruntă deja cu facturi mai mari la energie, combustibili și gaze naturale.
În centrul dezbaterii rămâne însă situația angajatului plătit cu salariul minim: dintr-o creștere brută de 300 de lei, acesta ar urma să vadă în propriul buzunar doar 100 de lei. Restul beneficiului financiar se împarte între obligațiile fiscale și costurile suplimentare ale angajatorului, iar efectul asupra bugetului lunar al salariatului rămâne unul redus.
