EXTERNE. Statele Unite analizează posibilitatea unui armistițiu în Marea Neagră, care să pună capăt atacurilor asupra navelor comerciale și să permită reluarea transporturilor de cereale și produse energetice. Inițiativa diplomatică ar putea contribui la reducerea riscurilor pentru navigația internațională, însă ridică o problemă delicată: ce concesii economice ar putea solicita Rusia pentru a accepta o asemenea înțelegere?
Un acord maritim, fără încheierea războiului din Ucraina
Propunerea analizată de Washington urmărește instituirea unui acord prin care navele comerciale să poată circula în siguranță prin Marea Neagră, fără să devină ținte ale atacurilor militare. Înțelegerea ar viza în special transporturile de cereale și produse energetice, două categorii de mărfuri esențiale pentru aprovizionarea internațională.
Un asemenea armistițiu nu ar presupune oprirea războiului dintre Rusia și Ucraina, ci doar asumarea unor angajamente privind protejarea transporturilor maritime. Potrivit analiștilor citați de EU Today, principala necunoscută este reprezentată de condițiile pe care Moscova le-ar putea impune în schimbul acceptării acordului.
Marco Rubio, secretarul de stat american, a confirmat că administrația SUA examinează propunerile înaintate de Turcia și India, care urmăresc reluarea în condiții de siguranță a transporturilor maritime. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe ai G20, desfășurată la Atlanta, unde au fost discutate inclusiv problemele legate de securitatea alimentară și energetică.
Oficialul american a explicat că tot mai multe state susțin găsirea unei soluții pentru protejarea navelor comerciale, în condițiile în care atacurile din regiune afectează fluxurile internaționale de mărfuri. Rubio a subliniat că o asemenea înțelegere nu ar rezolva conflictul din Ucraina, dar ar putea elimina una dintre problemele concrete generate de război. În paralel, Statele Unite continuă eforturile diplomatice pentru găsirea unei soluții generale, deși oficialul american a recunoscut că încheierea conflictului nu pare apropiată.
Ce concesii ar putea cere Moscova
Unul dintre cele mai sensibile aspecte ale negocierilor îl reprezintă eventualele avantaje economice solicitate de Rusia. Precedentul acordului privind exporturile de cereale ucrainene, negociat în perioada 2022–2023, arată că Moscova ar putea condiționa acceptarea unui nou armistițiu de relaxarea anumitor restricții financiare și comerciale.
În timpul negocierilor de atunci, autoritățile ruse au cerut eliminarea unor obstacole care afectau exporturile proprii, inclusiv reconectarea băncii agricole rusești la sistemul internațional de plăți SWIFT. De asemenea, Moscova a solicitat facilitarea exporturilor de cereale și îngrășăminte.
Potrivit analiștilor citați de EU Today, asemenea revendicări ar putea reveni în discuție dacă Rusia ar accepta să oprească sau să reducă atacurile asupra transporturilor maritime. O eventuală relaxare a sancțiunilor ar putea însă genera divergențe între Washington și partenerii europeni, care urmăresc limitarea resurselor economice de care dispune Kremlinul pentru continuarea războiului.
Pentru Ucraina, miza este ca un acord destinat protejării navigației să nu devină o oportunitate prin care Rusia să obțină concesii economice sau militare ce i-ar consolida poziția în conflict.
Atacurile asupra navelor comerciale s-au intensificat în octombrie
Discuțiile despre un posibil armistițiu au loc în contextul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră. În luna octombrie, mai multe vase au fost avariate sau s-au scufundat în apropierea coastelor României și Bulgariei, iar unele incidente s-au soldat cu victime și marinari dispăruți.
Pe 5 octombrie, nava turcească Royad Mammadov, care transporta cereale, a fost lovită de drone și s-a scufundat în apropierea platformei Pescăruș. O zi mai târziu, alte două nave, Alfa Watan, înregistrată sub pavilion togolez, și Able, sub pavilionul statului Palau, au fost atacate în largul Bulgariei.
Atacurile au continuat pe 13 octombrie, când navele Chelsea 3, aflată sub pavilion maltez, și HS Dignity, înregistrată în Guineea-Bissau, au fost lovite de drone. În urma incidentului, cea de-a doua navă s-a scufundat.
În apropierea litoralului românesc, pe 14 octombrie, nava Yara J, înregistrată sub pavilionul Insulelor Comore, a fost cuprinsă de un incendiu în apropiere de Sulina. În ziua următoare, Wine Trader, care venea din Tunisia și se îndrepta spre România, a fost avariată de drone în aceeași zonă.
Un alt incident a avut loc pe 23 octombrie, când nava comercială Khoryv, deținută de o companie grecească, a fost atacată la aproximativ 24 de kilometri de Constanța. Vasul s-a scufundat parțial câteva zile mai târziu, în apropierea coastelor Bulgariei.
Cel mai recent incident grav menționat în raportările din octombrie s-a produs pe 28 octombrie. Portcontainerul grecesc CONTSHIP JET, aflat sub pavilion liberian și transportând peste 400 de containere către Constanța, a fost lovit de trei drone maritime în largul Bulgariei. Nava s-a scufundat în noaptea următoare.
În urma acestor incidente, România și Bulgaria au intensificat măsurile de supraveghere maritimă. Totodată, Franța a trimis în România un avion militar de patrulare, destinat sprijinirii operațiunilor de identificare a pericolelor pentru navigație.
Coridorul maritim ucrainean și interesele europene
După invazia rusă din februarie 2022, Ucraina a pierdut accesul la o parte dintre rutele tradiționale utilizate pentru exporturi. Acordul privind transportul cerealelor prin Marea Neagră, negociat cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Turciei, a permis reluarea livrărilor, însă Rusia s-a retras din înțelegere în iulie 2023.
Ulterior, autoritățile de la Kiev au organizat un coridor maritim alternativ, însă atacurile asupra porturilor și navelor comerciale au continuat. O parte dintre mărfurile ucrainene a fost redirecționată către porturile dunărene și alte rute europene, ceea ce a sporit importanța infrastructurii de transport din România și Bulgaria.
La summitul din octombrie, liderii Uniunii Europene au condamnat atacurile asupra navelor comerciale și instalațiilor portuare, solicitând măsuri suplimentare pentru protejarea transporturilor. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și-a exprimat sprijinul pentru un armistițiu în Marea Neagră, considerând că Rusia ar putea demonstra disponibilitatea pentru dialog prin permiterea transporturilor de cereale.
Și Canada susține continuarea demersurilor diplomatice. Ministrul canadian de externe, Anita Anand, a anunțat că a discutat cu reprezentanții Ucrainei și Indiei atât despre posibilitatea unui armistițiu maritim, cât și despre oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene înainte de venirea iernii.
Cele două obiective presupun însă angajamente diferite. Protejarea navelor comerciale ar putea fi reglementată printr-un acord limitat la Marea Neagră, în timp ce oprirea atacurilor asupra rețelei energetice a Ucrainei ar necesita o înțelegere mai amplă cu Rusia.
Deocamdată, inițiativa se află în etapa discuțiilor diplomatice, fără garanții că Moscova va accepta oprirea atacurilor asupra transporturilor maritime. Rămâne de văzut dacă Statele Unite vor reuși să obțină un acord și, mai ales, ce preț economic va trebui plătit pentru acesta.
