JUSTIȚIE. Ministerul Justiției pregătește o reorganizare amplă a parchetelor din România, prin reducerea numărului acestora de la 175 la 41. Proiectul prevede înființarea unui singur parchet la nivelul fiecărui județ, prin comasarea unităților existente, fără ca activitatea să dispară din localitățile în care funcționează în prezent parchete.
Inițiativa a fost elaborată în colaborare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Proiectul urmează să parcurgă procedura de avizare, după care va fi transmis Guvernului și Parlamentului.
Cum vor funcționa noile parchete județene
Potrivit propunerii, fiecare județ va avea o singură structură de parchet, cu sediul principal în municipiul reședință de județ. În celelalte localități în care funcționează judecătorii vor fi păstrate sedii secundare permanente.
Astfel, chiar dacă numărul structurilor administrative va scădea de la 175 la 41, activitatea parchetelor va continua și în localitățile în care există în prezent unități. Noile structuri vor avea competență pe întreg teritoriul județului, iar sediile secundare își vor păstra circumscripțiile corespunzătoare judecătoriilor arondate.
134 de funcții de conducere vor fi desființate
Reorganizarea va produce schimbări importante și în structura personalului. 134 de funcții de prim-procuror și 134 de funcții de grefier-șef urmează să fie eliminate, ca urmare a comasării parchetelor.
Persoanele care ocupă în prezent funcții de conducere în unitățile din afara municipiilor reședință de județ vor fi reîncadrate pe funcții de execuție. Practic, reforma presupune reducerea numărului de structuri de conducere, nu dispariția activității judiciare din localitățile respective.
De ce vrea Ministerul Justiției să schimbe sistemul
Reprezentanții ministerului susțin că actuala organizare generează diferențe mari între parchete în ceea ce privește volumul de dosare și numărul procurorilor disponibili. Dintre cele 175 de parchete existente, 108 au cel mult cinci posturi de procuror, iar în perioada 2018-2026 au existat 12 unități care au funcționat fără niciun procuror.
Prin concentrarea resurselor într-o structură județeană mai mare, Ministerul Justiției urmărește o distribuire mai echilibrată a dosarelor, o utilizare mai eficientă a personalului și posibilitatea specializării procurorilor pe anumite domenii.
Un alt avantaj invocat este posibilitatea redistribuirii posturilor vacante între sediul principal și cele secundare, în funcție de volumul de activitate. Ulterior, această flexibilitate ar putea fi extinsă și la nivel regional, între grupuri de trei-patru județe, precum și la nivel național.
Economie de aproape 74 de milioane de lei anual
Reforma are și o componentă financiară importantă. Potrivit estimărilor Ministerului Justiției, eliminarea celor 134 de funcții de prim-procuror și a celor 134 de funcții de grefier-șef ar putea genera economii de aproximativ 6,15 milioane de lei lunar, respectiv aproape 73,9 milioane de lei anual.
La aceste economii s-ar adăuga reducerea cheltuielilor cu delegarea procurorilor în unitățile care nu dispun de suficient personal, inclusiv a costurilor pentru deplasări și diurne.
Ministerul susține că noua organizare ar putea contribui la reducerea întârzierilor, la uniformizarea practicii judiciare și la o gestionare mai eficientă a dosarelor. Reforma nu este încă în vigoare, proiectul urmând să parcurgă etapele legislative necesare înainte de aplicare.
