Acasă Actualitate Poșta Română, SALROM și ROMARM, pe lista restructurărilor pregătite de PSD. Ce...

Poșta Română, SALROM și ROMARM, pe lista restructurărilor pregătite de PSD. Ce alte companii de stat ar putea fi comasate

236
0

ECONOMIE. Mai multe companii de stat ar putea dispărea în forma în care funcționează în prezent, în urma unei ample reorganizări pregătite de PSD, care urmărește reducerea cheltuielilor administrative și eliminarea structurilor de conducere considerate redundante. Printre societățile vizate se află Poșta Română, Romfilatelia, SALROM, Plafar și ROMARM, dar și companii din domeniul infrastructurii și turismului. Planul nu presupune neapărat închiderea activităților, ci, în multe cazuri, fuziuni, comasări și transformarea unor filiale în sucursale.

Poșta Română și Romfilatelia ar putea ajunge sub aceeași conducere

Printre primele variante analizate se numără reunirea Poștei Române cu Romfilatelia, două societăți care funcționează în prezent separat. Prin această operațiune, activitățile lor ar urma să fie integrate într-o singură structură, ceea ce ar permite eliminarea unor cheltuieli administrative și a unor funcții de conducere paralele.

O altă propunere vizează SALROM și Plafar, companii pentru care este luată în calcul o posibilă fuziune. În locul celor două entități distincte ar putea funcționa o structură comună, în cadrul căreia activitățile ar fi coordonate unitar.

Reorganizări sunt analizate și în industria turismului. Telegondola Mamaia și Mamaia SA ar putea fi reunite, iar ulterior ar putea fi luată în calcul și integrarea societății Neptun-Olimp în noua structură. Propunerile au fost discutate la nivelul Ministerului Economiei, însă procedurile nu sunt finalizate.

CNAIR și CNIR ar putea fi reunite într-o singură companie

Schimbările ar putea ajunge și în sectorul infrastructurii rutiere. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) sunt două dintre societățile pentru care este analizată posibilitatea unei reorganizări comune.

Cele două companii au responsabilități care se intersectează în domeniul infrastructurii, iar reunirea lor ar putea simplifica gestionarea proiectelor și reduce costurile generate de existența unor structuri administrative separate. Deocamdată, nu a fost stabilită forma juridică și administrativă în care ar putea funcționa o eventuală companie rezultată din această operațiune.

ROMARM, reorganizare majoră în industria de apărare

Un alt sector vizat este industria națională de apărare. Planul analizat prevede modificarea modului în care funcționează filialele ROMARM, compania de stat care coordonează mai multe unități producătoare de armament și echipamente militare.

În scenariul luat în calcul, filialele ar putea fi transformate în sucursale, fără personalitate juridică proprie și fără consilii de administrație separate. Conducerea și coordonarea activităților ar urma să fie concentrate la nivelul companiei-mamă.

Autoritățile urmăresc astfel să reducă numărul structurilor de conducere și cheltuielile aferente acestora, fără să elimine activitățile industriale desfășurate în fabricile de armament. Practic, unitățile de producție ar putea continua să funcționeze, dar într-un sistem administrativ reorganizat.

134 de parchete ar putea fi comasate. Economii estimate la aproape 74 de milioane de lei anual

Reforma pregătită la nivelul administrației centrale nu se limitează la companiile de stat. Ministerul Justiției are în lucru un proiect care prevede reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, prin reducerea numărului de unități administrative de la 175 la 41.

Potrivit ministrului Radu Marinescu, în fiecare județ ar urma să funcționeze câte un parchet, cu sediul principal în municipiul reședință de județ. Activitatea procurorilor ar urma să fie păstrată și în celelalte localități, prin sedii secundare permanente, astfel încât cetățenii să nu fie obligați să se deplaseze de fiecare dată în reședința de județ.

Reorganizarea ar presupune desființarea a 134 de funcții de prim-procuror și a tot atâtea funcții de grefier-șef, posturile respective urmând să fie transformate în funcții de execuție. Potrivit estimărilor Ministerului Justiției, măsura ar putea genera economii de aproximativ 6,15 milioane de lei lunar, adică aproape 74 de milioane de lei pe an.

Ministerul justifică schimbarea prin diferențele mari de încărcare între unitățile de parchet. Din cele 175 de parchete existente, 108 au cel mult cinci posturi de procuror, iar 12 au funcționat fără niciun procuror în anumite intervale din perioada 2018–2026.

Peste 100 de instituții și companii, analizate de PSD

Reorganizarea companiilor de stat face parte dintr-un plan mai amplu de reducere a cheltuielilor publice, anunțat de liderul social-democrat Sorin Grindeanu. Potrivit acestuia, peste 100 de instituții și societăți ar putea fi desființate, comasate sau restructurate.

Coordonarea analizei structurilor din administrația centrală îi revine vicepremierului Marian Neacșu. Evaluarea nu vizează exclusiv societățile care înregistrează pierderi, ci și companiile profitabile, acolo unde autoritățile consideră că pot fi eliminate cheltuieli inutile sau pot fi eficientizate activitățile.

În ceea ce privește angajații, numărul eventualelor disponibilizări nu a fost stabilit. Pentru societățile care își vor pierde statutul de entități separate urmează să fie analizate inclusiv măsurile de protecție socială pentru personalul afectat.

Când ar putea fi adoptată reforma

Calendarul discutat la nivel guvernamental prevede încheierea analizelor până la 20 ianuarie 2027 și pregătirea proiectului legislativ până la începutul lunii februarie. Ulterior, Executivul ar putea să își angajeze răspunderea în Parlament până la 1 martie 2027.

Până la adoptarea unor decizii definitive, lista societăților vizate și soluțiile de reorganizare pot suferi modificări. Prin urmare, companiile menționate nu sunt, în acest moment, desființate, ci se află în categoria entităților pentru care sunt analizate diferite scenarii de restructurare.