INTERNAȚIONAL. Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping au început joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, prima reuniune privată în format trilateral dintre liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei. Întâlnirea are loc în marja summitului APEC și aduce la aceeași masă conducătorii celor trei mari puteri nucleare, într-un moment marcat de conflicte internaționale, tensiuni comerciale și rivalități strategice. Discuțiile sunt urmărite cu atenție de capitalele lumii, mai ales în Europa și Ucraina, unde există temeri că marile puteri ar putea încerca să stabilească înțelegeri care să afecteze statele mai mici.
Înaintea reuniunii în trei, cei trei președinți au avut întrevederi separate. Donald Trump s-a întâlnit mai întâi cu Vladimir Putin, într-o discuție care a durat aproximativ 40 de minute și în care, potrivit Kremlinului, tema principală a fost războiul din Ucraina. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat că întrevederea a decurs bine și că liderul de la Kremlin a plecat într-o „dispoziție excelentă”. Trump a vorbit despre relația sa îndelungată cu Putin și și-a exprimat speranța că discuția ar putea deschide calea unor rezultate importante.
Ulterior, președintele american a avut o întrevedere bilaterală cu Xi Jinping, care a durat puțin peste o oră. Liderul chinez a transmis că dialogul este preferabil confruntării și a pledat pentru o relație bazată pe respect reciproc, echitate și cooperare, în condițiile în care disputele dintre Washington și Beijing continuă să afecteze comerțul și relațiile economice internaționale. Trump a descris relația personală cu Xi drept una foarte bună și a afirmat că cele două state au ajuns la o împărțire mai echitabilă a taxelor vamale.
Ce au declarat liderii la începutul reuniunii trilaterale
La deschiderea discuțiilor de la complexul Kylin Villa, Xi Jinping a afirmat că Statele Unite, China și Rusia au responsabilitatea de a demonstra că pot coopera în fața provocărilor globale. Președintele chinez a pledat pentru menținerea păcii și stabilității internaționale și pentru o contribuție mai consistentă a celor trei puteri la rezolvarea problemelor mondiale.
Donald Trump a prezentat întâlnirea drept un moment istoric și a susținut că liderii trebuie să poată discuta inclusiv atunci când au poziții diferite. Președintele american a afirmat că refuzul dialogului nu a rezolvat niciodată problemele internaționale și a spus că reuniunea deschide o nouă abordare în politica externă a Washingtonului. Totodată, el a confirmat că dezarmarea nucleară se află pe agenda discuțiilor și s-a arătat optimist în privința posibilității de a contribui la încheierea războiului din Ucraina.
La rândul său, Vladimir Putin a vorbit despre responsabilitatea comună a celor trei state pentru securitatea internațională și a susținut că există interese comune în gestionarea conflictelor regionale, inclusiv a celui din Ucraina.
Armele nucleare, unul dintre subiectele dificile
Unul dintre obiectivele urmărite de Donald Trump este reluarea negocierilor privind controlul armamentului nuclear. Președintele american și-a exprimat interesul pentru un posibil acord care să implice toate cele trei puteri, însă poziția Chinei complică perspectiva unor negocieri concrete.
Beijingul nu pare dispus, în acest moment, să intre într-un asemenea proces alături de Washington și Moscova. China deține aproximativ 500 de focoase nucleare, în timp ce Statele Unite și Rusia au fiecare peste 5.000. Din acest motiv, autoritățile chineze consideră că participarea la negocieri în aceleași condiții cu cele două state ar putea echivala cu acceptarea unor restricții similare, deși arsenalele sunt foarte diferite.
Pentru Trump, reuniunea reprezintă și o ocazie de a obține rezultate diplomatice vizibile pe scena internațională. Înaintea plecării în Asia, liderul american anunțase că intenționează să discute cu omologii săi despre arme nucleare, Iran și Ucraina.
Putin ar putea urmări o înțelegere care să consacre influența marilor puteri
Pentru președintele rus, întâlnirea de la Shenzhen poate reprezenta o oportunitate de a-și consolida poziția internațională și de a obține o soluție pentru conflictul din Ucraina în condiții favorabile Moscovei. Analiștii au comparat atmosfera summitului cu cea a Conferinței de la Ialta din 1945, când liderii Statelor Unite, Regatului Unit și Uniunii Sovietice au discutat viitoarea ordine europeană și sferele de influență de după Al Doilea Război Mondial.
Comparația provoacă neliniște în special în Ucraina, unde există temeri că viitorul țării ar putea deveni subiectul unor negocieri între puteri, fără participarea directă a Kievului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior împotriva repetării unor înțelegeri de tipul celor de la Ialta, care ar putea duce la redistribuirea influenței între marile state.
Reuniunea este urmărită cu îngrijorare și în alte capitale europene, de la care au venit avertismente privind posibilele consecințe asupra securității continentului. Unii oficiali se tem că Trump ar putea accepta interpretarea Moscovei asupra situației de pe frontul ucrainean și ar putea susține o înțelegere negociată în grabă, fără garanții suficiente pentru Ucraina.
Există însă și speranțe că Xi Jinping ar putea juca un rol de mediator. China are relații apropiate cu Rusia și influență economică asupra acesteia, iar Beijingul ar putea încerca să determine Moscova să reducă amenințările nucleare și să accepte o soluție diplomatică. Totuși, interesul Chinei este ca Rusia să nu iasă umilită din conflict, ceea ce limitează posibilitatea ca Beijingul să susțină orice compromis.
De ce întâlnirea provoacă neliniște în Europa
Pentru Vladimir Putin, simpla participare la o reuniune de acest nivel reprezintă o oportunitate de a reveni în centrul diplomației internaționale, după izolarea provocată de invazia Rusiei în Ucraina. Prezența sa alături de liderii american și chinez transmite imaginea unei Rusii tratate ca partener de dialog de către celelalte mari puteri.
În același timp, europenii se tem că apropierea dintre cei trei lideri ar putea crea impresia că problemele de securitate ale continentului pot fi discutate fără implicarea directă a statelor europene. Un eventual acord privind Ucraina, negociat exclusiv de Washington, Moscova și Beijing, ar putea avea consecințe majore asupra echilibrului de securitate din regiune.
Comerțul, Iranul și Strâmtoarea Ormuz, pe agenda discuțiilor
Pe lângă războiul din Ucraina și dezarmarea nucleară, liderii au abordat și teme economice și de securitate energetică. În discuția cu Xi Jinping, Trump a menționat interesul comun al celor două state pentru menținerea liberă a transportului de energie prin Strâmtoarea Ormuz și pentru împiedicarea Iranului să obțină arma nucleară. Președintele american a amintit și problema crizei provocate de fentanil în Statele Unite.
Relațiile comerciale dintre Washington și Beijing rămân un alt punct sensibil. Trump a invocat acordul prin care ambele părți au redus taxe vamale în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari, susținând că schimburile comerciale au devenit mai echilibrate. Președintele american a cerut totodată Chinei să cumpere mai multe produse agricole din Statele Unite.
Summitul APEC de la Shenzhen are loc într-un context în care China încearcă să se prezinte drept un susținător al comerțului liber și al cooperării internaționale, în timp ce politica tarifară a administrației Trump a tensionat relațiile economice globale. În acest decor, reuniunea celor trei lideri depășește cadrul unei simple întâlniri diplomatice și devine o demonstrație a influenței pe care Washingtonul, Beijingul și Moscova încearcă să o exercite asupra ordinii internaționale.











