Acasă Politic Bugetul Uniunii Europene ar putea fi redus cu 204 miliarde de euro....

Bugetul Uniunii Europene ar putea fi redus cu 204 miliarde de euro. António Costa propune și o taxă de 3% pentru giganții digitali

102
0

INTERNAȚIONAL. Viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 ar putea fi redus cu 204 miliarde de euro, după ce președintele Consiliului European, António Costa, a prezentat o nouă propunere de compromis între cele 27 de state membre. Reducerea reprezintă aproximativ 10,24% din valoarea proiectului inițial al Comisiei Europene și ar afecta finanțările pentru agricultură, dezvoltare regională și competitivitatea industriei europene. Pentru a compensa o parte din diminuarea fondurilor, Costa propune introducerea unei taxe de 3% pentru marile companii digitale și analizarea impozitării criptomonedelor. Inițiativa a fost criticată atât de Franța, cât și de Parlamentul European, iar eurodeputatul român Siegfried Mureșan a catalogat propunerea drept inacceptabilă.

António Costa a prezentat sâmbătă, 21 noiembrie, o versiune revizuită a viitorului buget multianual al Uniunii Europene, într-o încercare de a apropia pozițiile statelor membre și de a obține un acord înainte de încheierea anului. Noul proiect prevede o diminuare cu 204 miliarde de euro față de varianta inițială a Comisiei Europene, evaluată la aproximativ două trilioane de euro.

Reducerea, echivalentă cu aproximativ 10,24%, urmărește să răspundă solicitărilor statelor care consideră că viitorul buget european trebuie să fie mai auster și să nu genereze contribuții financiare excesive pentru economiile naționale.

Președintele Consiliului European a declarat că noua formulă ar putea facilita apropierea de un compromis, după luni de negocieri marcate de divergențe privind dimensiunea bugetului și prioritățile de finanțare.

Agricultura și dezvoltarea regională riscă să primească mai puțini bani

Una dintre principalele consecințe ale revizuirii bugetare este reducerea resurselor destinate unor programe esențiale pentru statele membre. Sunt vizate în special finanțările reunite în noile planuri naționale, care includ sprijinul acordat prin Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune.

Aceste programe asigură finanțarea unor investiții importante în agricultură, infrastructură, dezvoltare regională și reducerea diferențelor economice dintre regiunile europene.

De asemenea, ar urma să fie diminuate fondurile destinate Fondului European pentru Competitivitate, instrument creat pentru a sprijini companiile și industria europeană în competiția economică internațională, în special în raport cu Statele Unite și China.

Pentru țările din estul Europei, inclusiv România, eventualele reduceri reprezintă o miză importantă, deoarece finanțările comunitare susțin o parte considerabilă a investițiilor publice și a proiectelor de dezvoltare.

Taxă de 3% pentru Google, Meta și alte companii digitale

Pentru a limita presiunea asupra bugetelor naționale și pentru a compensa o parte din reducerile propuse, António Costa vrea introducerea unor noi surse de venituri la nivel european.

Cea mai importantă măsură fiscală este o taxă de 3% aplicată marilor companii din sectorul digital, calculată în funcție de veniturile anuale obținute din serviciile online.

Măsura ar putea viza activități precum publicitatea online, platformele digitale și valorificarea datelor utilizatorilor, afectând în special marile grupuri tehnologice internaționale.

Printre companiile care ar putea intra în categoria celor vizate se numără Google, Meta, Microsoft, Apple și Amazon, în funcție de criteriile de aplicare care vor fi stabilite.

Inițiativa riscă să provoace o nouă dispută cu administrația americană condusă de Donald Trump, care s-a opus în repetate rânduri măsurilor europene de taxare a marilor companii tehnologice din Statele Unite.

António Costa a respins însă ideea că propunerea ar fi îndreptată împotriva unei anumite țări sau a unor companii individuale, susținând că obiectivul este asigurarea unei concurențe echitabile și a unei fiscalități corecte pentru firmele care operează pe piața europeană.

Criptomonedele și frecvențele de telecomunicații, alte posibile surse de venit

Pe lângă taxa digitală, președintele Consiliului European dorește să analizeze și posibilitatea impozitării criptoactivelor, astfel încât o parte din veniturile generate de această piață să contribuie la finanțarea bugetului comunitar.

O altă variantă vizează obținerea de bani prin licitațiile pentru frecvențele de telecomunicații, propunere avansată anterior și de președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis.

Aceste mecanisme ar urma să diversifice veniturile Uniunii Europene și să reducă dependența bugetului comunitar de contribuțiile directe ale statelor membre.

De altfel, Parlamentul European susținuse deja identificarea unor noi surse de finanțare, propunând taxarea giganților tehnologici, a tranzacțiilor cu criptomonede, dar și a jocurilor de noroc și pariurilor online. Estimările prezentate în cadrul acestor discuții indicau venituri suplimentare potențiale de zeci de miliarde de euro anual.

Siegfried Mureșan: „Propunerea este pur și simplu inacceptabilă”

Noua variantă bugetară a fost respinsă de reprezentanții Parlamentului European, care consideră că diminuarea resurselor financiare ar putea afecta capacitatea Uniunii de a răspunde provocărilor economice și geopolitice.

Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, reprezentant al Partidului Popular European (PPE) și coraportor pentru viitorul buget comunitar, a criticat dur documentul prezentat de António Costa.

Acesta a transmis că propunerea nu poate reprezenta baza unui acord cu Parlamentul European, în condițiile în care Uniunea are nevoie de investiții și resurse suplimentare, nu de reduceri succesive ale finanțării.

Mureșan a subliniat că bugetul european trebuie să fie un instrument de investiții, capabil să susțină dezvoltarea economică și să consolideze poziția Europei în competiția internațională.

Franța este nemulțumită, iar Suedia cere economii și mai mari

Criticile nu au venit doar din partea Parlamentului European. Franța a calificat noua propunere drept profund dezamăgitoare, considerând că nivelul finanțărilor pentru Politica Agricolă Comună este insuficient și nu oferă garanții adecvate pentru protejarea veniturilor fermierilor.

Președinția franceză a transmis că, în forma actuală, documentul nu poate constitui o bază pentru un acord între statele membre.

În mod paradoxal, nici țările care solicită reducerea cheltuielilor europene nu sunt pe deplin mulțumite. Suedia, una dintre susținătoarele unei politici bugetare mai restrictive, consideră că economiile propuse nu sunt suficiente.

Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz, a apreciat că revizuirea reprezintă un pas în direcția corectă, dar a avertizat că statele membre sunt încă departe de un compromis.

În această categorie se află și Germania și Țările de Jos, care doresc diminuarea cheltuielilor pentru a evita creșterea substanțială a contribuțiilor naționale la bugetul Uniunii.

Emmanuel Macron susține împrumuturile comune, dar Germania se opune

În paralel cu negocierile privind reducerile bugetare, a fost readusă în discuție posibilitatea contractării unor împrumuturi comune de către cele 27 de state membre, pentru finanțarea investițiilor strategice europene.

Ideea este susținută de președintele francez Emmanuel Macron, care consideră că utilizarea unor instrumente comune de finanțare ar putea ajuta Uniunea să facă față provocărilor economice și geopolitice.

Propunerea întâmpină însă opoziția fermă a Germaniei, care nu dorește asumarea unor noi obligații financiare comune.

Summitul de la Bruxelles poate decide direcția bugetului european

Viitoarea reuniune a liderilor europeni, programată pentru 26 și 27 noiembrie, la Bruxelles, va avea un rol important în stabilirea direcției negocierilor privind bugetul pentru perioada 2028-2034.

António Costa încearcă să obțină un compromis între statele care solicită economii substanțiale și cele care vor să păstreze finanțările pentru agricultură, dezvoltare regională și investiții.

Adoptarea bugetului multianual necesită acordul unanim al statelor membre, urmat de aprobarea Parlamentului European. Obiectivul conducerii europene este încheierea negocierilor până la sfârșitul anului 2026, astfel încât noul cadru financiar să poată intra în vigoare în 2028.

Pentru România, rezultatul acestor discuții va influența direct accesul la finanțările europene în următorii șapte ani, inclusiv resursele disponibile pentru fermieri, infrastructură, administrații locale și dezvoltare economică.