IPOTEZĂ. Un analist militar german de la publicația Bild, Julian Röpcke, a lansat o ipoteză neașteptată legată de atacul cu rachetă asupra orașului Dnipro din 21 noiembrie. Potrivit acestuia, racheta folosită de Rusia nu ar fi fost o armă complet funcțională, ci o variantă de test fără explozibili, menită să transmită un mesaj propagandistic.
Detaliile atacului și analiza lui Röpcke
Jurnalistul susține că racheta utilizată a fost o versiune experimentală a modelului balistic RS-26 Rubezh. Studiind imaginile video surprinse de camerele de supraveghere, acesta afirmă că a fost vorba despre o simulare:
- Înregistrările arată mai multe „sub-muniții” căzând prin atmosferă, simulând o încărcătură nucleară.
- Analiza indică faptul că racheta nu avea explozibili la bord, iar daunele provocate au fost minimale, atribuindu-se exclusiv energiei cinetice generate de impact.
- Röpcke consideră că racheta a fost concepută pentru a semăna cu o armă intercontinentală, dar fără să conțină echipament militar activ.
„Aceste imagini demonstrează că a fost o demonstrație propagandistică, nu un atac militar eficient. Racheta a fost o momeală care simula o încărcătură nucleară,” a declarat analistul.
Context și declarații oficiale
Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia ar fi folosit o rachetă balistică intercontinentală pentru atacul asupra uzinei Pivdenmash din Dnipro. Cu toate acestea, surse occidentale citate de Reuters au precizat că datele preliminare nu confirmă utilizarea unei astfel de arme.
Vladimir Putin a declarat ulterior că Rusia a folosit o rachetă Oreșnik, un model cu rază medie de acțiune, în atacul din Dnipro. În același timp, liderul de la Kremlin a subliniat performanțele „extraordinare” ale noii arme, cerând demararea producției în serie.
Analistul german sugerează că atacul de la Dnipro a avut un scop mai degrabă propagandistic decât militar. Versiunea utilizată ar fi fost mai degrabă o „demonstrație” menită să impresioneze și să susțină retorica de intimidare a Kremlinului, decât să genereze distrugeri semnificative. Astfel, ipoteza întărește ideea că Rusia încearcă să creeze panică mai degrabă prin gesturi simbolice decât prin utilizarea unor arme complet funcționale.
.
