FINANCIAR. Climatul politic și fiscal tot mai instabil din România determină un exod accelerat al investițiilor străine, ridicând semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea economică a țării. În primele patru luni din 2025, investițiile străine directe au înregistrat o scădere de 12%, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Această retragere vine într-un context dominat de măsuri fiscale impredictibile, turbulențe politice și lipsa unei strategii economice coerente.
Astfel, volumul investițiilor directe ale nerezidenților a coborât la 1,99 miliarde euro, față de 2,27 miliarde euro în perioada similară din 2024. În același timp, capitalul străin s-a redus cu aproape o treime, în special din cauza costurilor salariale în creștere și a lipsei de încredere în politicile guvernamentale.
Potrivit unor surse din sistemul bancar, „investitorii, inclusiv cei care dețineau titluri de stat, au lichidat pozițiile și au retras sume importante de valută din România”. Această tendință este susținută de evoluția alarmantă a deficitului de cont curent, care a urcat cu 60,6%, ajungând la 10,1 miliarde euro în perioada ianuarie–aprilie 2025. În plus, creditele intragrup au atins un nivel net negativ de -1,17 miliarde euro, ceea ce indică faptul că marile multinaționale își retrag finanțările din filialele românești.
Un sondaj realizat de Consiliul Investitorilor Străini, citat de Pro TV, arată că doar 35% dintre companiile cu capital străin mai intenționează să investească în România, un declin îngrijorător față de optimismul din 2022, când țara atrăgea investiții record de 10 miliarde euro.
În acest context tensionat, Ilie Bolojan a lansat un avertisment ferm, susținând că România riscă intrarea în incapacitate de plată dacă nu își ajustează urgent politica fiscală. Potrivit acestuia, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Bolojan a atras atenția asupra dezechilibrului major dintre încasări și cheltuieli: „Am colectat 575 miliarde lei și am cheltuit 727 miliarde. Diferența de 152 miliarde este acoperită anual prin împrumuturi tot mai mari. Nu putem continua în acest ritm.”
Economiștii avertizează că, fără reforme clare și stabilitate politică, România ar putea suferi o criză de finanțare, în care lipsa încrederii se va transforma într-o criză economică de proporții.
