MOȚIUNE. Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, este vizată de o moțiune de neîncredere, depusă de eurodeputatul Gheorghe Piperea din partea AUR, cu sprijinul a 74 de membri ai grupului Conservatorii și Reformiștii Europeni (CRE). Deși inițiativa are șanse reduse de succes, ea generează un val de critici și pune presiune asupra conducerii executivului european.
Ce conține moțiunea
Moțiunea aduce în discuție mai multe acuzații grave:
-Lipsa de transparență: în special refuzul Ursulei von der Leyen de a face publice mesajele schimbate cu CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor pentru vaccinurile anti-COVID, contrar recomandărilor Curții de Justiție a UE.
-Interferențe politice: susținerea că executivul UE ar fi intervenit nepermis în procesele electorale din țări membre precum România și Germania, folosind reglementări precum Legea serviciilor digitale.
-Gestionarea defectuoasă a achizițiilor: aproape 4 miliarde de euro ar fi fost risipiți pe vaccinuri care nu au fost utilizate.
-Inițiative militare fără mandat parlamentar: lansarea unor programe de finanțare pentru apărare europeană fără consultarea Parlamentului, ceea ce contravine principiilor democratice ale UE.
Ce urmează
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a validat moțiunea, iar aceasta va fi dezbătută în plen în sesiunea de la Strasbourg de săptămâna viitoare. Dezbaterile sunt programate pentru luni seara, iar votul final va avea loc joi.
Pentru adoptarea moțiunii, este necesară o majoritate absolută, adică minimum 361 de voturi, dar și două treimi din voturile exprimate. Având în vedere componența actuală a Parlamentului European, șansele ca moțiunea să treacă sunt extrem de reduse.
Reacții și tensiuni
Partidele de centru-dreapta și centru-stânga, inclusiv PPE, S&D, Renew Europe și Verzii, au respins inițiativa. Manfred Weber, liderul PPE, a numit moțiunea o „acțiune populistă”, menită să provoace instabilitate într-un context delicat pentru UE.
În schimb, susținătorii din grupul CRE susțin că demersul este unul legitim, menit să atragă atenția asupra unui executiv european care și-ar fi depășit atribuțiile.
Critici au venit inclusiv din partea unor organizații civice pro-europene, care au denunțat retragerea unor proiecte legate de combaterea greenwashing-ului și lipsa de consultare privind cheltuielile pentru apărare. Deși nu sprijină moțiunea, aceste grupuri atrag atenția asupra percepției tot mai accentuate de opacitate în activitatea Comisiei.
Semnificație: mai mult simbolică decât practică
Istoric, moțiunile de neîncredere împotriva Comisiei sunt rare și rar au succes. Ultimul vot important, în 2014, a fost respins cu 461 de voturi împotrivă. Singura Comisie forțată să demisioneze a fost cea a lui Jacques Santer, în 1999, în urma unui scandal de corupție.
În ciuda rezultatului previzibil, dezbaterea va expune în mod public tensiunile dintre cetățeni, Parlamentul European și un executiv acuzat că se îndepărtează de principiile reprezentării democratice.
