GEOLOGIE. Un scenariu care părea de domeniul științifico-fantastic devine tot mai plauzibil: erupțiile vulcanice ar putea fi prevenite. Iar miza este uriașă, mai ales pentru Europa, unde sub coasta Italiei se agită unul dintre cei mai periculoși supervulcani ai continentului – Campi Flegrei. O nouă cercetare vine cu o ipoteză surprinzătoare: nu magma este responsabilă pentru activitatea seismică alarmantă, ci presiunea apei infiltrate în adâncuri. Iar soluția propusă seamănă mai mult cu o lucrare de infrastructură decât cu o intervenție geologică.
Campi Flegrei, situat lângă Napoli, este o calderă cu un diametru de 13 kilometri, sub care trăiesc aproximativ 350.000 de oameni. Zona se confruntă de zeci de ani cu un fenomen denumit bradiseism – o mișcare lentă de ridicare și coborâre a solului care provoacă seisme frecvente și fisuri în infrastructură. Ultima erupție majoră a avut loc în 1538 și a dus la apariția unui deal în doar opt zile. În anii ’80, solul s-a ridicat brusc cu 1,8 metri, forțând evacuarea a zeci de mii de persoane.
Ipoteza care schimbă regulile jocului
O echipă de cercetători condusă de Tiziana Vanorio, de la Stanford, a analizat patru decenii de date și a identificat un mecanism profund diferit de cel clasic: cutremurele se produc din cauza acumulării presiunii într-un rezervor de apă aflat la un kilometru sub suprafață, izolat de un strat de cenușă vulcanică întărită. Ploaia care pătrunde prin fisuri alimentează acest rezervor, iar când presiunea devine prea mare, stratul cedează, iar eliberarea aburului generează cutremure.
Cercetătorii au reprodus în laborator acest proces, încălzind cenușă și rocă zdrobită până la 200°C, obținând în doar 24 de ore un strat solid asemănător celui natural. Odată spart și recimentat, acesta devine chiar mai rezistent, o dovadă că sistemul subteran funcționează pe baza unui ciclu repetitiv de acumulare și eliberare.
Apa, nu focul, poate fi cheia
Spre deosebire de o erupție clasică alimentată de magmă, aici ar fi vorba de o erupție freatică, generată de aburul sub presiune. Magma, deși prezentă, se află la circa 8 kilometri adâncime. Însă intensificarea ploilor din ultimii ani, puse pe seama schimbărilor climatice, a dus la o umflare a solului cu aproape un metru între 2005 și 2024 și la o creștere a frecvenței și intensității seismelor, unele atingând magnitudinea 4.
Prevenție cu mijloace simple
În loc să aștepte o erupție, oamenii de știință propun o abordare proactivă: gestionarea apei. Printre soluțiile avansate se numără deblocarea canalelor de drenaj vechi, reducerea scurgerilor din mediul urban și extragerea apei prin puțuri adânci. Doar câteva sute de mii de litri pe zi, colectați strategic, ar putea fi suficiente pentru a ține sub control presiunea subterană.
Autoritățile italiene au început deja să verifice starea canalelor antice și se pregătesc pentru eventuale teste de pompare. Dacă modelul se va dovedi eficient, Campi Flegrei ar putea deveni primul supervulcan gestionat asemenea unui sistem de alimentare cu apă, o transformare revoluționară în strategia globală de prevenire a catastrofelor naturale.
