INFRAȚIE. Rata inflației a ajuns în august la 9,9%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în creștere față de aproape 8% în iulie. Evoluția este peste estimările Băncii Naționale a României (BNR), care anticipa un vârf de 9,2% abia în septembrie. Economiștii avertizează că România ar putea intra din nou în zona unei inflații de două cifre în această toamnă.
Cine câștigă din inflație
Deși majoritatea românilor resimt creșterea prețurilor la cumpărături sau facturi, există și actori economici avantajați de această situație.
Statul este principalul beneficiar: din cei 61 de miliarde lei în plus la buget în 2023, 45 de miliarde au venit doar din scumpiri, arată Adrian Codîrlașu, președintele CFA România. Debitorii, inclusiv guvernele și companiile, au de câștigat, deoarece valoarea reală a datoriilor scade. Practic, datoria se rambursează cu resurse mai mici atunci când banii se devalorizează.
Ce alimentează scumpirile
-Energie: eliminarea schemei de plafonare a prețurilor a dus la facturi mai mari, cu impact asupra tuturor costurilor de producție și transport.
–Taxe și accize: majorările de TVA și accize se reflectă direct în prețurile bunurilor și serviciilor.
–Deficit bugetar: cheltuielile ridicate ale statului și veniturile fiscale insuficiente duc la împrumuturi costisitoare și presiuni suplimentare pe economie.
–Importuri și productivitate scăzută: dependența de importuri și randamentul redus al economiei românești sporesc vulnerabilitatea la fluctuațiile externe și la cursul valutar.
–Politici fiscale și bugetare: măsuri insuficient calibrate și absorbția lentă a fondurilor europene accentuează instabilitatea.
Ce s-a scumpit cel mai mult în august
–Mărfurile nealimentare: +10,03%
–Serviciile: +9,85%
–Alimentele: +9%
În topul produselor cu prețuri crescute se află energia electrică, fructele și articolele de igienă.
Ținta BNR vs. realitatea pieței
Din 2005, BNR aplică o politică de țintire a inflației, obiectivul pentru acest an fiind 2,5% ± 1 punct procentual. Cu inflația reală aproape de 10%, România se află mult peste nivelul dorit, iar traiectoria pe final de an depinde în mare măsură de evoluția costurilor energetice și de implementarea noilor măsuri fiscale.
