ÎNCHISOARE. Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a început executarea pedepsei de cinci ani de închisoare, primită pentru conspirație și finanțare ilegală a campaniei sale electorale cu bani proveniți din Libia. Pentru un lider cândva asociat cu luxul, eleganța și puterea, detenția marchează o cădere politică spectaculoasă.
Este primul lider francez trimis efectiv la închisoare după mareșalul Philippe Pétain, colaborator al regimului nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Deși foști șefi de stat din Israel și Brazilia au fost încarcerați după încheierea mandatelor, Sarkozy este primul fost lider din Uniunea Europeană care ajunge în spatele gratiilor.
În vârstă de 70 de ani, Sarkozy s-a prezentat la penitenciarul La Santé din Paris, însoțit de soția sa, Carla Bruni, care l-a ținut de mână până la mașina ce l-a transportat spre închisoare. Înainte de a urca în vehicul, fostul președinte a salutat câțiva susținători care l-au aplaudat și i-au strigat încurajări.
Celula sa are 9 metri pătrați, este dotată cu duș și îi va asigura protecție totală față de alți deținuți. Sarkozy va avea acces la un televizor, un telefon fix și câteva obiecte personale aduse în bagaj. Printre acestea se află dopuri de urechi, o carte despre Isus și celebrul roman „Contele de Monte-Cristo”, povestea unui om închis pe nedrept care își plănuiește răzbunarea – un simbol pe care mulți îl văd ca un mesaj personal.
Pe 25 septembrie, Tribunalul Penal din Paris l-a condamnat la cinci ani de detenție pentru conspirație și obținerea de fonduri secrete din partea regimului libian condus de Muammar Gaddafi. Fostul președinte al Franței, care a deținut funcția între 2007 și 2012, neagă în continuare acuzațiile și susține că este victima unei vendete politice.
Deși a depus apel, Sarkozy trebuie să execute pedeapsa, întrucât sentința are caracter executoriu, ceea ce înseamnă că va rămâne în detenție pe durata procesului. Decizia a stârnit indignarea susținătorilor săi și a reaprins dezbaterea privind egalitatea în fața legii în Franța.
Potrivit analiștilor, acest caz marchează o schimbare de atitudine a justiției franceze față de infracțiunile economice și politice, în încercarea de a combate percepția că elitele scapă nepedepsite. Într-un context similar, Marine Le Pen, lidera extremei drepte, a fost de asemenea interzisă să candideze la funcții publice, în baza aceleiași prevederi privind „executarea provizorie” a sentințelor.
