LEGISLAȚIE. Uniunea Europeană trage un semnal de alarmă către București: România trebuie să amâne adoptarea a două legi menite să reglementeze protecția minorilor în mediul online, întrucât acestea contravin legislației europene și pot genera o procedură de infringement.
Ministerul Digitalizării a informat luni Camera Deputaților, care are rol decizional, că Comisia Europeană a transmis, pe 13 octombrie, un mesaj oficial de atenționare. Conform acestuia, proiectele care vizează „majoratul digital” și protecția minorilor față de conținutul nociv impun platformelor online obligații și sancțiuni suplimentare față de cele prevăzute de Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA – UE 2022/2065).
Primul proiect semnalat de Bruxelles este PL-x 385/2025, care prevede ca platformele de tip Facebook, TikTok, YouTube sau X să introducă un mecanism verificabil de verificare a vârstei pentru toți utilizatorii. Scopul: restricționarea accesului minorilor la conținut considerat „nociv”, definit ca materiale care incită la violență, promovează tulburări de alimentație, conțin scene sexuale sau violente, ori încurajează comportamente ilegale.
Platformele ar trebui, potrivit proiectului, să răspundă în maximum două ore autorităților atunci când sunt notificate că un minor a accesat conținut dăunător. Încălcarea acestor prevederi ar putea fi sancționată cu amenzi între 0,5% și 3% din cifra de afaceri anuală globală.
Al doilea proiect vizat este PL-x 356/2025 – Legea majoratului online, adoptat deja de Senat luna trecută. Acesta stabilește că minorii sub 16 ani pot accesa servicii online sau își pot crea conturi personale doar cu acordul verificabil al părinților. Bruxelles avertizează însă că textul introduce obligații suplimentare pentru furnizorii de servicii online, contrare cadrului european existent.
Ministerul Digitalizării a atras atenția că aceste două proiecte „depășesc competențele naționale” și ar fi trebuit notificate Comisiei Europene, conform Directivei (UE) 2015/1535. Nerespectarea acestei proceduri obligă România să amâne adoptarea până la finalizarea perioadei de consultare („status-quo”). În caz contrar, actele ar putea fi inaplicabile și ar putea duce la declanșarea unei proceduri de infringement pentru neconformitate cu dreptul european.
Proiectul privind majoratul digital a fost deja contestat public de APTI (Asociația pentru Tehnologie și Internet), care avertizează că ar duce la o „identificare generală online” – orice utilizator ar trebui să se autentifice pe rețelele sociale folosind date de identitate, inclusiv buletinul. Critici au venit și din partea Google România, CNA și ANCOM, instituția care ar urma să aplice legea.
