TAXE. Parlamentul a aprobat ieri un proiect amplu de lege care include o serie de majorări de taxe. Printre schimbări se numără creșterea impozitelor pe locuințe, recalcularea CASS pentru profesioniști la o bază mai mare și introducerea altor obligații fiscale. Pe scurt, veștile nu sunt bune pentru contribuabili.
Era de așteptat ca Guvernul să mărească taxele celor care oricum le plătesc corect și la timp, în loc să se concentreze pe combaterea evaziunii, a corupției sau a risipei bugetare.
O nouă taxă pentru coletele extracomunitare
La articolul XXII, la pagina 73, se introduce o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare declarată sub 150 de euro, dacă acesta provine dintr-o țară din afara Uniunii Europene. Măsura va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Asta înseamnă că orice comandă de pe platforme precum Temu, Shein, Trendyol, Alibaba, Aliexpress, dar și Amazon SUA sau furnizori din Turcia, va avea un cost suplimentar de 25 de lei pentru fiecare colet, atât timp cât valoarea declarată este sub 150 de euro.
Anterior, astfel de colete erau exceptate de la taxe vamale
Oficial, taxa este justificată prin acoperirea costurilor operatorilor vamali și prin protejarea magazinelor locale în fața afluxului de produse ieftine din state non-UE.
De ce se invocă necesitatea acestei taxe?
S-a ajuns la o competiție considerată inegală:
Dacă un consumator comandă o husă ieftină de telefon de pe Temu, coletul ajunge direct la adresă, fără taxe vamale și uneori fără TVA, iar transportul este adesea gratuit datorită subvențiilor oferite firmelor chineze. Dacă un magazin românesc comandă un lot mare din aceleași produse (de exemplu, 2000 de huse), acesta plătește toate taxele vamale, transportul și cheltuielile adiționale, ceea ce crește prețul final și îl dezavantajează în fața platformelor extracomunitare.
În prezent, în România intră aproximativ 225.000 de colete pe zi din afara UE, cu valori sub 150 de euro.
Teoretic, statul ar urma să încaseze 5,625 milioane de lei pe zi, adică peste un milion de euro.
În practică, rămâne de văzut cât de eficient va fi procesul de colectare.
Cine plătește și cum se colectează taxa
Legea spune că furnizorul este cel obligat să încaseze taxa de 25 de lei de la cumpărător.
Actele vamale procesate de Poșta Română sau firmele de curierat vor trebui să menționeze dacă taxa a fost achitată.
Tot furnizorii de servicii poștale – inclusiv firmele de curierat – sunt responsabili pentru declararea și virarea taxei către stat până pe data de 25 a lunii următoare.
Pentru curieri, asta înseamnă birocrație suplimentară și termene relativ strânse.
Ce NU a mai fost inclus în lege
Nu există excepții pentru furnizorii extracomunitari care ar deschide huburi logistice în România.
Ministrul Finanțelor sugerase inițial o astfel de variantă, însă ideea nu a fost introdusă în forma finală a legii.
Unele organizații, precum Asociația Română a Magazinelor Online, au avertizat că lipsa excepțiilor ar încuraja platformele mari să își deschidă centre logistice în România pentru a ocoli taxa, fără a reduce presiunea asupra vămilor.
Consecințe asupra pieței
Pentru consumatori, schimbarea înseamnă costuri suplimentare pentru orice colet extracomunitar.
Pentru firmele locale, măsura ar putea aduce un mic avantaj competitiv.
Cei mai afectați rămân producătorii români, care oricum nu pot concura cu prețurile extrem de mici din China.
Uniunea Europeană, spun specialiștii, se mișcă greu în adoptarea unor măsuri comune privind taxarea comerțului online din afara UE, deși volumele au devenit comparabile cu cele din industrii reglementate deja (metalurgie, auto etc.).
